Alegeți o limbă
Din 11 ianuarie, comisarii europeni desemnaţi trec unul după altul proba audierilor în faţa Parlamentului European. Timp de trei ore, fiecare se supune la întrebările deputaţilor pe subiecte pe cât de variate pe atât de complexe, cum ar fi comptenţele sale, visiunea sa de viitor sau opiniile pe probleme de societate, de politică internaţională sau economică. Este vorba pentru comisari să dovedească că nu sunt doar nişte notari, însărcinaţi să aplice deciziile Consiliului şi linia impusă de preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso. Pentru eurodeputaţi, este ocazia de a exersa una dintre atribuţiile lor rare şi precioase: ei pot respinge în bloc noua Comisie dacă unul dintre candidaţi ratează examenul.
Acest examen, la care majoritatea miniştrilor în post în ţările noastre nu a trebuit să se supună şi pe care mulţi dintre ei probabil nu l-ar trece, constituie astfel una dintre rarele ocaziiîn care controlul democratic se exersează asupra instituţiilor europene cărora le reproşăm - uneori pe bună dreptate - opacitatea.
În ciuda pactului de non agresiune tacită între forţele politice pentru a menaja comisarii desemnaţi, se pare că, precum în 2004, eurodeputaţii nu au intenţia de a se limita la a asista pasiv la declaraţii de bună credinţă, de bună voinţă venind din partea candidaţilor. La acea epocă, italianul Rocco Buttiglione, acuzat de homofobie, a păţit-o pe propria-i piele. De această dată bulgăroaica Rumiana Jeleva, desemnată pentru postul de comisar pentru Ajutor Umanitar, care este în vizorul lor pentru a fi omis, se zice, să declare ceva venituri. Dornici de a-şi testa noile puteri acordate de tratatul de la Lisabona, aleşii ar putea cere o remaniere sau măcar ceva schimbări. O vor face oare?
Gian Paolo Accardo
