Esti timpul de a ne găsi locul. Abandonarea de către Washington a proiectului scutului antirachetă în Europa a dus la creşterea sentimentului de vulnerabilitate a câtorva ţări din Europa Centrală şi de Est faţă de Rusia. Acest lucru le forţează să caute mijloace de a-şi asigura securitatea pe alte căi.

"După intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, România a lăsat pe locul al doilea relaţiile pe care le avea cu ţările care nu fac parte din parteneriatul euro-atlantic", "dar cine sunt vecinii săi? ", se întreabă Adevărul. "Relaţiile politice ale Bucureştiului cu Rusia sunt incerte iar legăturile cu Moldova şi Ucraina sunt în impas". Iar cu Turcia, remarcă cotidianul bucureştean, relaţiile economice sunt bune însă sunt "dezastroase" din punt de vedere politic.

Cotidianul din Bucureşti constată că "noua orientare a politicii americane ar trebui să ducă la o nouă abordare a relaţiilor cu Rusia" şi aminteşte că România are o poziţie strategică în regiune : ea ar putea devenii promotorul unei cooperări regionale şi ar putea relansa OCEMN (Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre). "Dacă UE, NATO şi Statele Unite consideră Rusia drept o putere regională şi globală, este evident că o cooperare activă cu Rusia, la toate nivelurile este crucială pentru stabilitatea şi securitatea în regiunea Mării Negre" sugerează jurnalul.

În Republica Cehă, Respekt aminteşte responsabililor politici şi concetăţenilor lor că trebuie să depăşească sentimentul de trădare din partea lui Obama. "A vorbi de trădare nu este posibil decât dacă America ar înceta să îşi mai îndeplinească obligaţiile faţă de NATO. Ori nu este cazul", insistă comentatorul Jan Macháček.

Visul unui parteneriat privilegiat cu America al cehilor şi polonezilor care înlocuia până acum politica europeană a apărării s-a risipit, adaugă Tomas Lindner, în Respekt. "Acum, ei (politicienii cehi şi polonezi) vor fi obligaţi să participe la strategia comună europeană", pe care editorialistul o califică drept un "răspuns logic la toate riscurile internaţionale de astăzi şi de mâine". Şi deoarece războiul dintre emisferele americane, ruse şi europene se joacă pe teren energetic, "este râdul nostru (a cehilor) să investim în gazoductele alternative dacă vrem să limităm dependenţa noastră fată de Moscova".

La Varşovia, Andrzej Talaga spune că ar trebui să se vadă mai departe. Editorialistul de la Dziennik Gazeta Prawna susţine că Varşovia are numai de câştigat din soluţia propusă de Washington pentru înlocuirea scutului antirachetă. Deoareca până în prezent, Polonia nu avea cu ce să se apere împotriva rachetelor ruseşti cu rază scurtă şi medie de acţiune. Iar rachetele antirachetă mobile promise de către Obama vor permite îndepărtarea acestei lipse. "Este mult mai interesant să îi determinăm pe americani să înceapă a instala cât mai rapid posibil în Polonia noua versiune scuturilor de apărare antirachetă, susţine acesta. Moscova nu are nimic împotrivă, dimpotrivă ea se oferă să acorde mai multe avantaje Poloniei decât cele propuse de către Bush. Încetaţi să mai vorbiţi de eşec, transformaţi-l în succes".

Abandonând proiectul lui Bush care "ar întări divizarea Europei", noua administraţie americană "va relua iniţiativele în regiune şi în afara acesteia" pe plan politic, consideră Olaf Osica în hebdomarul Tygodnik Powszechny. Amplasând scuturile antirachetă pe pământ şi pe mare, aceasta îşi recâştigă avantajul pe plan strategic. Situaţia "nu este atât de gravă pe cât o consideră pesimiştii", estimează săptămânalul. "Este obligatoriu să ne reluăm locurile şi să reflectăm asupra noastră". Chiar dacă, concluzionează el, această reflexie "nu va avea loc niciodată".