Alegeți o limbă
Dacă vă uitaţi la cel mai recent top 10 al Kinepolis-ului [marea reţea de săli de cinema belgiene], veţi vedea că pe locul al optulea, înainte de "Plop en de kabouterbaby" [Plop şi bebeul spiriduş] şi doar după "Mr. Nobody", de Jaco Van Dormael, găsim un film cu titlu evocator : "Kutsal Damacana 2". Aceasta este o comedie turcească despre un marinar care, ca să scape de piraţi, sare peste bord, ajunge printre călugări budişti şi eşuează în cele din urmă într-o fermă unde se întâmplă lucruri ciudate.
"Acest film a fost lansat pe 20 ianuarie în complexele noastre de la Bruxelles, Gand, Anvers şi Hasselt", spune Myriam Dassonville, din Grupul Kinepolis, "şi merge foarte bine. A atras 4 000 de persoane într-un week-end, este destul de considerabil". Mai ales că numai turcii merg să vadă acest film, pentru că nu este subtitrat. "Asta este excepţional, precizează Myriam Dassonville. Sub-titrăm toate filmele străine, dar acesta a fost livrat foarte târziu, aşa că nu am mai avut timp să facem subtitrările".
Aspectul nu i-a îndurerat foarte tare pe cinefilii flamanzi, deoarece comediile turceşti, al căror umor este, de obicei, foarte bazic, nu atrag decât spectatori turci. "Există o cerere puternică din partea comunităţii turce. O seară la cinema este adeseori o adevărată ieşire familială. Şi nu uitaţi că există o importantă producţie cinematografică în Turcia, şi din ce în ce mai mulţi distributori propun producţii turceşti".
Kinepolis propune de asemenea mai multe filme decât înainte. "Acum programăm câte unul la fiecare două săptămâni, spune Myriam Dassonville. Marile succese atrag cu uşurinţă 30 000-40 000 de spectatori, mai mult decât filmele franceze, americane şi flamande. Pentru 'Recep Ivedik 3', ieşit în 10 februarie, sperăm cel puţin 40 000 de spectatori. Ne putem deci aştepta ca acest film să intre şi el în top 10, poate chiar mai sus decât 'Kutsal Damacana 2'".
Sunt deja mai mulţi ani de când Kinepolis programează filme turceşti în Flandra şi Bruxelles. "Totul a început cu Zilele cinematografului turcesc pe care le-am organizat în 2003, cu ocazia celei de-a patruzecea aniversări a imigraţiei turceşti în Belgia. Acest mic festival a avut atâta succes încât am continuat să propunem producţii din Turcia". "Filmele turceşti rămân însă destul de puţin timp în săli", crede Myriam Dassonville. Cum iese unul, publicul, care este destul de redus până la urmă, vine repede să-l vadă, de aceea sălile se umplu repede cu spectatori".
