Alegeți o limbă
Atmosfera este grea în toată ţara în această dimineaţă, după ce guvernul a anunţat o nouă cură de austeritate care prevede reduceri drastice ale veniturilor şi o scădere semnificativă a nivelului de trai.
Primii ţintiţi sunt funcţionarii şi pensionarii, dar şi angajaţii sectorului privat. Prim-ministrul Giorgios Papandreu s-a exprimat la ordinele unor puteri străine devenite suverane în ţara noastră: Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE). La o jumătate de secol de la crearea lor, Partidul Socialist (PASOK) a abolit salariile de Crăciun şi de Paşte [a treisprezecea şi patrusprezecea lună] şi concediile plătite pentru angajaţi şi pensionari. Desigur, le-a înlocuit cu o primă, dar această este atât de mică, încât se poate numi caritate, menită a fi rapid anihilată de realitate.
Fără a pune la socoteală că guvernul o va putea suprima oricând. Dar Papandreu nu s-a mulţumit cu aceste reduceri brutale şi fără precedent în realitate socială şi împotriva funcţionarilor: el a anunţat şi o reducere suplimentară de 8% a salariilor acestora, ceea ce provoacă o scădere de 20% din veniturile lor în spaţiu de două luni ! După aceste măsuri, fiecare funcţionar va pierde între 15 şi 30% din venitul său anual.
Măsuri anti-sociale fără precedent**? Mai ales injuste**
Prin urmare, este vorba fără îndoială de măsurile cele mai anti-sociale cunoscute vreodată de Grecia, în orice caz în ultimul secol. Şi acestea sunt în contradicţie flagrantă cu promisiunile electorale, şi post-electorale, ale primului ministru şi ale PASOK-ului. Ceea ce reprezintă o problemă enormă de credibilitate politică pentru Papandreu şi pentru întregul guvern. Din punct de vedere economic, măsurile de austeritate vor afecta fundamentele pentru a atinge obiectivul de reducere a deficitului public.
Astfel, PIB-ul ţării va scădea cu 4% anul acesta. În 50 de ani, nu se întâmplase decât o singură dată : în 1974, sub efectul comun al crizei petroliere şi haosului ce a urmat lovitura de stat eşuată în Cipru şi invazia nordului insulei de către armata turcă, provocând căderea regimului coloneilor şi ameninţarea unui război cu Turcia. Acest lucru a dus la o scădere a PIB-ului de 6,4%. Astăzi situaţia este diferită. Datoria publică trebuie reevaluată : de la 115% în 2009, acesta ar trebui să treacă la 140% în 2014.
Dincolo de aspectul economic, există o dimensiune etică a acestor măsuri: ele sunt foarte injuste. Unii s-au îmbogăţit jefuind visteria publică, şi astăzi funcţionarii şi pensionarii sunt cei care vor trebui să plătească oalele sparte. Avem de a face cu o politică violentă care redistribuie prost bogăţia publică, de fapt recompensând plutocraţia. Niciun grec nu crede că există o legătură între datoria publică, deficitul statului şi reducerile de venituri anunţate. Ce-i şi mai rău este că abia anunţate, aceste măsuri nu au convins încă europenii, care nu exclud măsuri suplimentare dacă este necesar.
