Alegeți o limbă
"Criza economică globală a dominat cea de a şasea întâlnire la nivel înalt UE-America Latină şi Caraibe, care a reunit la Madrid şefii de stat şi guverne din 60 de ţări", rezumă cotidianul din Bogota, columbianul El Espectador. "Lansat în Brazilia în urmă cu unsprezece ani, acest eveniment diplomatic are scopul de a consolida legăturile economice şi cooperarea între Vechiul şi Noul Continent. Motivele nu lipsesc: UE este al doilea partener comercial al Americii Latine şi cel mai mare investitor în regiune", explică confratele său, El Tiempo.
"Cu toate acestea", precizează ziarul, "contextul internaţional este mult mai complex şi mai spinos decât era în momentul reuniunilor anterioare. Multă apă a curs sub poduri de la ultima ediţie, care a avut loc la Lima în 2008. Pentru primul summit de la Rio de Janeiro în 1998, UE deborda de prosperitate, în timp ce majoritatea ţărilor din America Latină treceau printr-o perioadă dificilă. Astăzi situaţia s-a inversat : America Latină, cu câteva excepţii, a scăpat de criza globală, în timp ce Europa se află în faţa unor ajustări dureroase".
"Guvernele europene pun în aplicare planurile severe de austeritate bugetară iar ajutorarea internaţională este unul dintre principalele sacrificii",regretă Los Andes, care semnalează slăbiciunea rezultatelor asupra unor puncte abordate în timpul summit-ului, precum "rahiticele cinci milioane de euro pentru Mercosur" (zona de comerţ liber din conul sudic al Americii) şi "cele trei miliarde de euro de ajutoare pentru America Latină" în ansamblu. Ziarul argentinian subliniază de asemenea faptul că "criza profundă care loveşte economiile europene" stârneşte printre ţările din America Latină "teama că vor fi afectate exporturile" din regiune spre Europa.
Rezultatul cel mai remarcabil al summit-ului este probabil încheierea, după ani de blocaje, a unui acord de comerţ liber cu Peru, Columbia şi America Centrală (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua şi Panama), precum şi deschiderea negocierilor cu Mercosur, zona de comerţ liber a conului sudic (Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay), îngheţate de asemenea de mult timp, adaugă confratele său, Página 12. Cotidianul din Buenos Aires remarcă de asemenea că aceste discuţii "consolidează multilateralismul susţinut de europeni faţă de bilateralismul preconizat de Statele Unite în regiune".
Dar, consideră El Pais, relaţiile dintre Europa şi America Latină se prezintă încă într-o organizare bilaterală, iar reuniunea la nivel înalt de la Madrid este dovada : liderii celor două continente "profită de summit-uri pentru a dialoga", dar merg rareori mai departe, întrucât "America Latină nu este un negociator unic, ceea ce este mai mult sau mai puţin cazul UE".
Summit-ul "ar fi trebuit să fie punctul culminant al preşedinţiei spaniole a UE", dar nu va fi suficient pentru a o salva, deoarece aceasta a fost "copleşită de îngrijorarea pieţelor şi povara recesiunii", consideră El Periodico, din Barcelona. Pentru La Vanguardia, a fost de-a dreptul un "summit fără scop", unde "s-a discutat despre multilateralism, imigraţie, energie: de totul şi de nimic". La Jornada subliniază declaraţiile participanţilor de a dori "să lupte împotriva impunităţii" crimelor împotriva umanităţii comise de dictaturi pe ambele continente, dar şi împotriva "problemei violenţei împotriva femeilor şi "feminicideri". S-a discutat desigur despre drepturile omului şi violenţa împotriva femeilor, scrie La Jornada, din Mexico, dar niciun un cuvînt despre Cuba, declară pentru ABC influenta bloggeriţă cubaneză Yoani Sanchez, potrivit căreia "poziţia comună a UE privind drepturile omului este unul dintre cele mai importante elemente de presiune asupra regimului cubanez".
"Unele absenţe din partea europeană" - precum cea a cancelarului german Angela Merkel, preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, primului ministru britanic David Cameron şi preşedintelui consiliului italian Silvio Berlusconi - şi de partea Americii Latine - venezuelianul Hugo Chavez şi cubanezul Raul Castro - au subminat "voinţa de înţelegere" afişată la Madrid între "partenerii globali", regretă de partea lui Los Andes, iar La Vanguardia comentează că "pentru o mare parte din partenerii UE, America Latină continuă să fie o problemă esenţial spaniolă".
Şi pe bună dreptate, conchide El Tiempo: "multe din cele 27 de state membre nu au legături culturale sau istorice cu America Latină. Dacă adăugăm în ecuaţie grava criză economică, este puţin probabil ca pe viitor regiunea să dobândească mai multă importanţă peste Atlantic".
