Alegeți o limbă
Ce contează criza, căci dacă o credem pe Neelie Kroes, comisarul european pentru Agenda digitală, europenii vor fi în curând în al şaptelea cer. Plutind pe un nor. Comisarul a prezentat într-adevăr, joi 27 septembrie, atât de aşteptata Strategie pentru un "cloud computing"european [literal "calculare în nor", concret "calcul în Internet" ; este un concept modern în domeniul computerelor și informaticii, reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii]. Obiectivul este favorizarea difuzării de servicii informatice în reţea către actorii publici şi particulari, introducând din 2013 standarde tehnice, certificări, contracte de furnizare, criterii de protecţie a datelor particulare şi de securitate, ca şi drepturi ale utilizatorilor ordinari. Potrivit comisarului, până în 2020, o investiţie de aproximativ 45 de miliarde de euro în "cloud computing" ar putea duce la o creştere a PIB al UE egală cu 1 000 de miliarde de euro, ca şi la crearea a 3.8 milioane de locuri de muncă. Numai veşti bune, în principiu.
Piaţa acestui domeniu este de fapt, în cadrul tehnologiei informaţiilor, sectorul care cunoaşte cea mai rapidă creştere din lume. Majoritatea marilor societăţi cu domeniu de activitate pe Internet (Google, Yahoo, Microsoft, Amazon, Dell, Facebook, Apple, etc.) derulează o promovare activă a serviciilor lor de "cloud" iar operatorii sectorului sunt de acord pentru a afirma că tehnologia "cloud" permite întreprinderilor să realizeze economii de ordinul a 50-60 % pentru materialul informatic, de 10-20 % pentru totalitatea cheltuielilor. Însă majoritatea întreprinderilor şi utilizatorilor europeni ezită să basculeze pe acest nor, din cauza motivelor de securitate, de protecţie a datelor şi de compatibilitate tehnică sau juridică între ţări. Proiectul Comisiei ar trebui, din acest punct de vedere, să simplifice lucrurile.
Însă, pentru a funcţiona corect, "cloud computing" are nevoie de o conexiune la Internet care să fie stabilă, rapidă şi ieftină. Ori, în nenumărate state membre, aceste trei condiţii nu sunt întotdeauna reunite. În ianuarie 2012, doar 27.7 % din europeni au un abonament fix la Internet, de mare viteză (dar mai mult de 90 % se pot descurca pentru a avea acces). În plus, economiile bugetare de austeritate în aceste timpuri de criză obligă guvernul să facă, atât la nivel naţional cât şi european, arbitraje pe care infrastructurile necesare pentru a dezvolta câmpul de acţiune sau debitul reţelelor de comunicare tind să le utilizezepentru a mulţumi pe toată lumea. În fine, asociaţiile de consumatori critică lipsa de ambiţie a "planului Kroes" în ceea ce priveşte drepturile de autor, protecţia datelor personale şi a condiţiilor de utilizare.
Norul dnei Kroes nu este deci roz, însă are meritul de a da o direcţie şi un cadru de acţiune statelor membre, ale căror politici în materie de "cloud computing" sunt, cel puţin, timide, şi ale căror reticenţe în domeniul fluxului transfrontalier de date sunt încă destul de mari.
