Alegeți o limbă
O premieră în Franţa. Pe 15 decembrie, un fost preşedinte al Republicii – Jacques Chirac – a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru “abuz de încredere, deturnare de fonduri publice şi conflict de interese”, după cum arată Libération pe prima pagină. Afacerea privea angajări fictive la primăria din Paris care permiteau finanţarea RPR, fostul partid al lui Chirac, pe atunci primar al Capitalei. În vârstă de 79 de ani şi suferind de tulburări neurologice, Chirac a decis să nu facă apel.
Pentru Libération, acest verdict dat după o lungă procedură, care a durat 16 ani, ridică problema statutului penal al şefului de stat şi a imunităţii sale atunci când e în funcţie:
Nu că ar fi rezonabil să ne imaginăm că preşedintele poate fi deferit justiţei ca oricare altul. Dar între acest nonsens şi cvasi-imunitatea de care a beneficiat Jacques Chirac timp de aproape douăzeci de ani, există o diferenţă. Nimeni nu se îndoieşte că toţi experţii problemelor justiţiei şi ai Constituţiei vor şti, au făcut-o deja, să imagineze un alt statut penal pentru şeful statului, care să permită evitarea întrebărilor asupra influenţei acestei ciudăţenii instituţionale asupra cursului democraţiei.
Newsletter în limba română
Pe aceeaşi lungime de undă, confratele său Le Monde estimează că
dacă această condamnare simbolică are rolul de a oferi credit justiţiei şi democraţiei, ea ar trebui să conducă politicile, la patru luni înainte de alegerile prezidenţiale, să repună în dezbatere totala imunitate a preşedintelui Republicii. […] Garant statutar al independenţei justiţiei, el este de neatacat, chiar dacă, precum oricare om care poate fi deferit justiţiei, poate să depună plângere contra oricui vrea. Dl Sarkozy a făcut asta […]. Aici este o anomalie. De corectat.
