Pentru a şti cu adevărat dacă ofensiva diplomatică a primului ministru grec Antonis Samaras, pentru a obţine o amânare de doi ani (din 2014 în 2016) pentru o întoarcere la echilibrul bugetar al ţării sale, a fost fructuoasă, va trebui să aşteptăm sfârşitul lunii septembrie. Nici cancelarul german Angela Merkel, nici preşedintele francez François Hollande, pe care Samaras i-a întâlnit în 24 şi 25 august, nu au luat angajamente ferme în acest sens: ambii au spus că doresc să aştepte ca troica (UE-FMI-BCE) creditorilor să-şi publice raportul asupra stării de avansare a reformelor structurale în Grecia.

"Care este rezultatul specific al întâlnirii Merkel-Samaras, vom vedea concret săptămânile viitoare", comentează astfel Polimilis Sifis, înTo Vima.

Se pare totuşi că climatul de Război rece care era în creştere în ultimele zile în capitala germană – şi nu numai – nu a fost confirmat. Samaras şi partenerii săi din coaliţie par să aibă o ultimă şansă de a angaja ţara pe drumul ieşirii din criză, asigurând amânarea necesară a dureroasei ajustări fiscale şi regăsind astfel credibilitatea lor pierdută.

Evident mai puţin optimist, Giorgos Delastik notează, în ceea ce-l priveşte, în To Ethnos, că

în sânul opiniei publice germane, atmosfera este din ce în ce mai ostilă asupra permanenţei Greciei în sânul zonei euro: 61 % din persoanele interogate de canalul de televiziune german ZDF au afirmat că doresc ca Grecia să fie expulzată din zona euro, faţă de doar 31 % de opinii favorabile la rămânerea ei în zonă.