Cover

Faptul că şcolile asiatice sunt mai performante decât cele europene este unul cunoscut. Dar diferenţele par să se accentueze, după cum relevă analizele PIRLS şi TIMSS 2011, publicate pe 11 decembrie de Asociaţia internaţională pentru evaluarea performanţelor şcolare (IEA). TIMSS evaluează nivelul de pregătire la matematică în cazul a aproximativ 600 000 de elevi de opt ani din 63 de ţări, iar PIRLS, competenţele de lectură a 300 000 de copii de nouă-zece ani din 49 de ţări.

În clasamentul TIMSS, domină elevii din Singapore, Coreea de Sud şi Hong Kong. În clasamentul PIRLS, primele trei locuri sunt ocupate de Hong Kong, Rusia şi Finlanda. În numeroase ţări, presa exprimă dezamăgire în legătură cu rezultatele obţinute.

Nivelul de pregătire al elevilor spanioli este dezolant – fiind sub media Uniunii Europene -, astfel că ziarul La Vanguardia titrează: “Educaţia spaniolă stagnează în mediocritate”. Potrivit cotidianului catalan, cel mai îngrijorător lucru este “degradarea competenţelor elevilor” spanioli.

În Olanda, NRC Handelsblad notează că:

Regresul în materie de stăpânire a limbilor şi matematicii al elevilor olandezi s-a stabilizat în ultimii patru ani. Cu toate acestea, Olanda a scăzut în clasamente, deoarece performanţele elevilor din alte ţări s-au îmbunătăţit. Evaluarea arată că, dintre toate ţările, Olanda reuşeşte cel mai bine să pregătească elevii cu dificultăţi pentru a ajunge la un nivel profesional suficient. Reversul este că Olanda practic nu are elevi cu performanţe excelente.

Într-un editorial, cotidianul olandez denunţă “tendinţa predominantă spre elitism”, care ar explica de ce “elevii mai puţin talentaţi obţin rezultate relativ bune, în timp ce elevii cei mai talentaţi au rezultate proporţional mai proaste”.

Un reproş care poate fi adus şi şcolilor din Germania: Die Tageszeitung notează că sistemul şcolar german “nu străluceşte prin corectitudine”. Pentru cotidianul de stânga,

copiii care provin din familii defavorizate au mai puţine şanse de a merge la liceu decât copiii ai căror părinţi au un nivel de educaţie superior. […] Obstacolele pe care copiii care provin din medii considerate “îndepărtate de educaţie” trebuie să le depăşească au devenit din ce în ce mai mari în ultimii ani. Performanţele acestora trebuie să le depăşească mult pe cele ale colegilor care provin din burghezia educată, pentru a-şi convinge profesorii că merită să meargă la liceu.