Consiliul Naţional al Secuilor (CNS), care reprezintă minoritatea maghiară din România, s-a dotat cu un imn, un drapel şi un simbol pentru a încarna astfel "viitorul Ţinut al Secuilor",informează Ziua. Cu ocazia unei Mari Adunări care a avut loc la Odorheiu Secuiesc, 400 de aleşi locali au adoptat o serie de decizii asupra limitelor "acestui teritoriu controversat" în sânul judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş. Acesta, remarcă Ziua, pune premizele creării unei unităţi administrativ-teritoriale.
În timp ce FIDESZ, principalul partid conservator maghiar, şi-a adus sprijinul acestei iniţiative, evenimentul de la Odorheiu Secuiesc a suscitat condamnarea unanimă a clasei politice româneşti, care se teme, după cum afirmă cotidianul, de "o epurare etnică a românilor". În faţa evocării unei Transleithanii unificate (nume sub care erau cunoscute Transilvania şi Ungaria în epoca Imperiului Austro-Ungar, în 1867), partidul naţionalist România Mare a cerut un referendum naţional, în 22 noiembrie, ziua alegerilor prezidenţiale.