La bursa din Madrid, 18/05/2012

Disciplină şi totul va merge bine

Confruntat cu o nouă agravare a crizei financiare, guvernul lui Mariano Rajoy încearcă să ofere garanţii pieţelor, cerând în acelaşi timp un sprijin din partea UE. Dar atunci când comparăm această situaţie cu cea a Portugaliei sau a Greciei, ne dăm seama că nu există alternative, constată El Mundo.

Publicat pe 18 mai 2012 la 15:15
La bursa din Madrid, 18/05/2012

Acum un an era lansat planul de salvare financiară a Portugaliei. Pe 17 mai 2011, UE şi FMI au hotărât să acorde ţării 78 de miliarde de euro, iar guvernul socialist al lui José Sócrates, care ceruse această intervenţie pe 7 aprilie, a acceptat în schimb să pună în aplicare un plan riguros de reforme şi de restricţii bugetare.

O lună mai târziu, a avut loc o schimbare de guvern, iar centristul Pedro Passos Coelho, cu sprijinul opoziţiei, se angaja să continue acest plan de austeritate. Portugalia a mărit impozitele directe şi indirecte şi a scăzut cu peste 15% salariile funcţionarilor, a redus cheltuielile din domeniul sănătăţii şi al educaţiei, a îngheţat şantierele noilor infrastructuri. În consecinţă, şomajul a atins un record istoric, afectând la ora actuală 14,9% din populaţia activă.

Dar în primul trimestru, ţara i-a surprins pe toţi înregistrând o scădere a PIB-ului cu numai 0,1%, o cifră cu mult inferioară previziunilor, care se datorează în mare parte sectorului extern [exporturilor şi activităţilor întreprinderilor portugheze din străinătate]. Portugalia este în continuare în recesiune, dar cetăţenii săi pot cel puţin să spere că a fost oprită căderea.

Lipsă de responsabilitate

Grecia este cazul opus: deşi planul ei de salvare a fost lansat acum doi ani, ţara nu a avansat deloc din punct de vedere al reformelor. Clasa sa politică dă dovadă de lipsă de responsabilitate, iar grecii încep să-şi piardă răbdarea pentru că îşi dau seama că sacrificiile lor nu folosesc la nimic. Şi în timp ce Portugalia a trecut pe planul doi pe pieţe, Grecia menţine toată Europa în stare de alertă.

Newsletter în limba română

Exemplul acestor două ţări ilustrează perfect ce se întâmplă atunci când sunt respectate sau nu angajamentele. Drumul restricţiilor bugetare şi al reformelor, pe care l-a deschis guvernul lui Mariano Rajoy de când a ajuns la putere este singurul posibil, chiar dacă valsul ezitărilor pieţelor aruncă din când în când o umbră de îndoială.

După cum a fost cazul şi în ultimele zile, cu îngrijorările legate de viitorul Greciei care au făcut să crească prima de risc la 500 de puncte [indicator care reflectă diferenţa dintre obligaţiunile de stat germane şi cele spaniole] – un record istoric – şi au condus la scăderea Bursei la cote similare celor din 2003.

Ministrul Finanţelor, Cristóbal Montoro, a repetat ieri în faţa Parlamentului: "Fie ne reducem noi deficitele, fie o vor face pieţele." Nu putem face mai mult decât atât şi, mai ales, nu putem face cale întoarsă. Nu putem decât să aşteptăm o mână de ajutor din partea UE sau BCE, şi în acest context trebuie să fie înţelese îngrijorările lui Montoro şi ale lui Rajoy, care cer o intervenţie de la Bruxelles şi de la Frankfurt în sprijinul Spaniei.

Un mesaj din partea UE

Primul ministru a cerut ieri "un mesaj clar şi puternic" din partea UE în apărarea monedei euro şi a "solvabilităţii datoriei suverane". În mod concret, putem să ne aşteptăm – şi este un "risc serios" după cum spune Rajoy – ca pieţele să refuze să-i împrumute bani Spaniei sau să-i acorde împrumuturi cu nişte dobânzi "gigantice" ceea ce ar paraliza finanţarea ţării şi deci a întreprinderilor sau a băncilor care au nevoie de credite pentru a-şi menţine activităţile.

Guvernul a lansat aceste mesaje pieţelor pentru a le face să înţeleagă faptul că BCE va interveni dacă prima [de risc] va depăşi 500 de puncte. Acest anunţ a fost înţeles, pentru că diferenţialul s-a stabilit la 482 de puncte la închiderea pieţelor. Guvernul are dreptate să tragă semnalul de alarmă pentru că economia spaniolă nu are mijloacele să suporte un diferenţial atât de ridicat pe o perioadă mai lungă.

Dar guvernul trebuie să-şi recunoască şi responsabilitatea pentru această creştere. Prima de risc nu va scădea atâta timp cât pieţele nu vor simţi că reformele încep să-şi dovedească eficienţa. În privinţa aceasta, necesara naţionalizare a băncii Bankia a fost o decizie proastă, pentru că a relansat îngrijorările referitoare la sectorul bancar spaniol. Dar încă ne mai putem restabili în cazul în care Consiliul de politică bugetară şi financiară va arăta că deficitele comunităţilor autonome încep să fie disciplinate.

Din Lisabona

În aşteptarea altor veşti proaste

Chiar înaintea summitului G8 din Statele Unite, unde se va discuta despre criza din zona euro, Jornal de Negocios notează că:

Este normal ca grecii să discute precum nebunii – în fond, ei sunt foarte aproape de o catastrofă. Nu este normal ca Uniunea Europeană să acţioneze ca şi cum situaţia ar fi sub control – în fond, şi Europa este în pragul unei catastrofe. (...) În Portugalia, ne-am întrerupt activităţile şi urmărim de la distanţă ceea ce ne va determina viitorul. Urmărim pieţele financiare ca şi cum am asculta un meci la radio pe care ne temem că îl putem pierde. (...) A venit vremea să plecăm de la plajă, să înlocuim paharul de Martini cu ceai. În ultimele zile, costurile datoriilor Spaniei şi Franţei au crescut. (La fel şi ale Portugaliei).

Cotidianul de la Lisabona crede că Europa nu acţionează pe baza solidarităţii, ci reacţionează la stimulente. În acest context, Jornal de Negocios se întreabă:

Oare va prevala moneda unică? Mai sunt fonduri pentru ajutarea Spaniei? Dacă economia Spaniei se va prăbuşi, vor fi afectate Italia, Franţa sau întreaga Uniune Europeană? Oare măsurile de izolare a Greciei vor împiedica extinderea crizei şi vor proteja Portugalia? Oare Grecia poate ieşi din zona euro şi poate rămâne în cadrul Uniunii Europene? Acestea sunt întrebările. Astăzi. Mereu. (...) Ne temem din nou de duminici, zilele în care vin veştile proaste.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect