Știri Orientul Mijlociu

Europa s-a împotmolit la mijlocul drumului

Oferind o alternativă la poziţia SUA în privinţa recunoaşterii statului Palestinian, UE se expune criticilor şi presiunii venite atât din partea palestinienilor cât şi a israelienilor.

Publicat pe 21 septembrie 2011 la 14:41
Steagul palestinian ce poartă sloganul “UE recunoaşte Palestina” în faţa cartierului general al UE în timpul întâlnirii Consiliului de Afaceri Generale, de la Bruxelles, septembrie, 2011.

Europenii erau toţi ocupaţi să rezolve probleme de ultimul minut înainte de votul ONU privind Palestina [prevăzut în 23 septembrie]. Prima problemă: încercarea de a găsi o poziţie comună între ţările europene; a doua problemă, evitarea jenei faţă de americani în cazul în care Europa nu va vota cu ei împotriva acordării palestinienilor un scaun în ONU; şi a treia problemă, evitarea jenei faţă de palestinieni în cazul în care Europa nu va vota pentru ei, conform promisiunii de a sprijini independenţa unui stat palestinian "în timp util".

Europa a dorit să rămână pe linia mediană. Marile sale minţi au scos o propunere de compromis, pe care Catherine Ashton [Înaltul Reprezentant al UE însărcinat de politica externă] a încercat să-l vândă triadei americano-israeliano-palestiniane şi care era în detrimentul palestinienilor.

Era vorba de a-i împinge să prefere un vot în Adunarea Generală şi să renunţe la votul în Consiliul de Securitate, pentru a nu-i stânjeni pe membrii acesteia. De asemenea, era o încercare de a le băga pe gât propunerea lui Nicolas Sarkozy, de a accepta un statut similar cu cel al Vaticanului, cu o serie de competenţe suplimentare, cum ar fi calitatea de membru al UNESCO, etc. În schimb, ei ar fi obţinut promisiunea americanilor de a nu vota contra în Adunarea Generală şi cea a douăzeci şi trei ţări europene de a vota pentru, ceea ce ar fi dat statutului de observator al palestinienilor o greutate politică suplimentară.

Promisiuni frumoase

În schimb, palestinienii au trebuit să se angajeze la două lucruri: în primul rând, revenirea la masa negocierilor după regulile date de Barack Obama, anume că graniţele din 1967 trebuie să fie la baza negocierilor, cu posibilitatea de schimburi de teritorii [majoritatea coloniilor evreieşti în Cisiordania ar face parte din Israel]; şi în al doilea rând, promisiunea de nu a apela la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga împotriva Israelului.

Primul punct nu are nimic nou. Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas el-însuşi, a declarat că negocierile ar fi următorul pas după votul ONU. Este totuşi nouă ideea de a priva palestinienii de dreptul de a apela la CPI. Aceasta înseamnă a priva scaunul palestinian de arma care i-ar fi permis să reechilibreze relaţiile de putere în cadrul negocierilor. Dacă palestinienii ar putea apela la această instanţă cu privire la ocupaţie, la colonizare, la asasinate şi la pedeapsa colectivă, care este, de exemplu, asedierea din Gaza, aceasta le-ar permite să încolţească Israelul şi să scoată negocierile din impas.

Astfel, cu propunerea sa "mediană", Europa se poziţionează ca alternativă faţă de americani pentru a proteja interesele Tel Aviv-ului. Ea întotdeauna a dat dovadă de generozitate faţă de palestinienii şi le-a făcut adeseori promisiuni frumoase. Ea acum speră să-şi recupereze miza ipotecând viitorul următoarelor generaţii palestiniene. Propunerea pe care eu o fac palestinienilor este aceasta: să trimită înapoi compromisul întocmit de europeni cu menţiunea "Nu, mulţumesc".

Din Israel

Ultima speranţă pentru Tel Aviv

Toată lumea este împotriva noastră, de la vecinii din Orientul Mijlociu până în America, şi din Africa în Asia”, scrie ziarul Ha’aretz. “Cine ar fi crezut că Europa este tot ce ne-a mai rămas. Europa a devenit un interlocutor-cheie”, continuă cotidianul israelian. Conform Ha’aretz, ambasadorii celor cinci state UE care fac parte în prezent din Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite – Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania – “au fost convocaţi săptămâna trecută la ministerul israelian de Externe”, fiind îndemnaţi să nu voteze în favoarea recunoaşterii statului palestinian. Dar toate cele cinci ţări trebuie să facă faţă opiniilor publice de pe plan intern favorabile cauzei palestiniene, trebuie să ţină cont de relaţiile cu Statele Unite şi de dorinţa deblocării procesului de pace israelo-palestinian.

Din punctul de vedere al Israelului, “Europa a primit titlul de ‘continent al moralităţii’ şi trebuie să acţioneze în conformitate cu acest atribut”, notează Ha’aretz. “Prin aprobarea Tratatului de la Lisabona, un document constituţional al Uniunii Europene, Europa a încercat să demonstreze că este pe harta lumii. ‘Paralizia’ preşedintelui SUA, Barack Obama, acordă Europei o poziţie centrală la Naţiunile Unite. Este momentul adevărului pentru Israel. Israelul solicită o atitudine de moralitate? La fel şi palestinienii”, încheie Ha’aretz.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect