Alegeți o limbă
Adevărul este că ţara noastră nu poate fi satisfăcută de politica din ultimi 20 de ani în materie de imigraţie. Este vorba despre o problemă care ne priveşte şi care ne depăşeşte în acelaşi timp. Europa se află în centrul unui imens val de imigraţie. Cauzele aparente sunt economice, sociale şi politice.
Pentru a înfrunta cu eficacitate problema, trebuie să examinăm cauzele profunde ale fenomenului, care se află în ţara de origine a refugiaţilor. În funcţie de acestea putem elabora politici pertinente. Această muncă depăşeşte capacitatea unei singure ţări. Ea priveşte atât Europa cât şi Naţiunile Unite.
O politică umanitară necesară
Grecia nu poate fi utilizată ca "un zid" şi ca loc exclusiv de sejur pentru Europa pentru singurul motiv că ea este una dintre principalele porţi de intrare pentru emigranţi. Este necesară o politică europeană serioasă în materie de emigraţie, dar din nefericire, ea nu există încă.
În această direcţie trebuie să acţionăm deci cu mai multă insistenţă şi perseverenţă. Prioritatea este revizuirea regulamentului Dublin II. Emigranţii sunt "blocaţi" în prima ţară de sosire în Europa pe baza acestui text şi, dintr-o ţară "de tranzit" ne face să devenim "destinaţia finală" pentru mii de emigranţi.
În acelaşi timp, trebuie să decidem, cu ajutorul Europei, să rezolvăm problema. Sunt necesare politici de descurajare precum şi politici humanitare!
Nicio barieră nu a rezistat curentelor migratorii
Adevărul este că "zidul" de la Evros ne lasă tablou. Nicio "barieră" din istorie nu a fost capabilă să reziste curentelor migratorii. El este uimitor pentru că simbolizează sindromul de fobie şi de introversiune într-o lume în care deschiderea este dominantă. Pe de altă parte, există dubii serioase asupra eficacităţii acestei măsuri care nu tratează sursa problemei.
Dacă efectul disuasiv al gardului de la frontieră ar veni să susţină o adevărată politică migratorie, care ar duce la revizuirea condiţiilor de acordare a azilului şi ar încuraja implementarea centrelor de primire, ar putea fi un demers pozitiv. Dar acest aspect rămâne de dovedit. Să sperăm că nu este vorba doar de o "campanie de imagine" internă şi că nu va încuraja de fapt traficanţii să ceară mai mulţi bani emigranţilor.
Cel mai important aspect al problemei este necesitatea unei politici comune în materie de imigraţie care să nu facă din Grecia unicul loc de rezidenţă al emigranţilor şi care ar încerca că rezolve problema de la rădăcină. Pentru aceasta e nevoie de o muncă serioasă, solidă şi constantă.
