Alegeți o limbă
Va lansa Uniunea Europeană un plan de ajutor financiar pentru Irlanda? Este acesta începutul unei crize mai mari şi mai grave? În deciziile viitoare, "insula nu contează prea mult", estimează Der Standard. Cotidianul vienez înţelege "scepticismul Dublinului" în faţa unei posibili pierderi a independenţei sale financiare. "Problema fundamentală este următoarea: Pentru salvatorii continentului, problema principală nu este Irlanda. Cum este şi cazul Greciei, economia irlandeză este mult prea mică pentru a trage zona euro în adâncuri. Dar, ca şi grecii, Irlanda şi băncile sale datorează mulţi bani băncilor din zona euro şi din Marea Britanie – 138 de miliarde doar pentru băncile nemţeşti", constată cotidianul vienez, care arată cu degetul spre pericolul unui efect domino care ar putea să determine căderea celei de-a patra economii europene: Spania.
"Este Spania următoarea?", se întreabă El Mundo. Cotidianul din Madrid scrie că "pe marginea prăpastiei, Spania este avertizată de UE". Căci Comisia Europeană a estimat că "situaţia irlandeză poate afecta Spania dacă aceasta nu îşi demonstrează credibilitatea pe pieţe". "Guvernul nu a avansat decât puţin cu reformele structurale demarate" în luna mai, şi nu mai are timp, anunţă ziarul. Madridul trebuie, printre altele, să reformeze sistemul pensiilor şi procesul de fuziune al caselor de economii, o problemă majoră pentru finanţarea economiei spaniole, şi "cerută în mod imperativ" de guvernatorul Băncii Spaniei.
La vecinul portughez, Diário de Notícias, anunţă că "guvernul refuză să ceară ajutor, chiar dacă irlandezii o fac". Dar, la Bruxelles, subliniază confratele său Público, "unii admit că un ajutor comun pentru cele două ţări este inevitabil".
Cum s-a ajuns aici? Pentru Les Echos, Europa plăteşte deciziile luate primăvara trecută. În timpul crizei greceşti, ea "a exclus din mândrie orice restructurare a datoriei unuia dintre statele sale membre" şi a creat "un plan ce pretindea să câştige timp şi să calmeze pieţele". Dar "pieţele financiare nu s-au calmat decât pentru câteva luni şi timpul va lipsi cât de curând ţărilor aşa-zis ‘periferice’ ale zonei euro, cum ar fi Grecia, Irlanda sau Portugalia pentru a se refinanţa în condiţii acceptabile", constată cotidianul economic francez.
Şi astăzi, "cum ar putea Irlanda să-şi micşoreze deficitul de la 32% la 3% din PIB în 2014?", se întreabă ziarul. "Datoria excesivă nu poate decât să ducă la un moment dat la incapacitate de plată sau la o restructurare profundă. Europa a refuzat să admită asta până acum." Ar fi deci urgent "să ieşim din negare" şi să "iniţiem un mecanism de restructurare ‘ordonată’ a datoriei ţărilor cele mai vulnerabile – prin eşalonarea în termene scurte însoţită de un efort din partea creditorilor".
Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, este un "joc de poker legat de Irlanda" la mijloc. Şi Berlinul, de exemplu, se găseşte blocat între pieţe şi contribuabili din cauza proiectului prezentat de Angela Merkel pentru a perpetua mecanismul salvării începând din 2013 cu mecanismul de salvare actual. Cancelarul ar vrea să determine creditori privaţi, mai ales bănci şi fonduri, să participle la salvarea unei ţări.
"Nu putem să mai cerem mult timp cetăţenilor ca băncile să fie salvate cu banii contribuabililor fără a le obliga să-şi asume consecinţele investiţiiilor lor greşite", explică FAZ, pentru care cancelarul german a contribuit mult şi bine la fluctuaţia pieţelor când a reafirmat poziţia germană în timpul summitului de la Seul. Potrivit unui bancher întrebat de ziar, unii investitori au crezut că acest mechanism al salvării ar fi destinat Irlandei sau Portugaliei.
