Alegeți o limbă
Pentru El Mundo, acordul bilateral dintre Finlanda şi Grecia în privinţa garanţiilor adiţionale furnizate de Atena pentru rambursările sumelor prevăzute de cel de-al doilea plan de salvare european reprezintă nici mai mult nici mai puţin decât “un atac egoist împotriva unităţii zonei euro”. La o săptămână după acordul între Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel în privinţa măsurilor pentru a combate criza datoriei publice, “Finlanda a distrus deja paşii făcuţi spre o politică fiscală comună".
Acordul între Helsinki şi Atena a dat de gândit, notează cotidianul madrilen: în prezent, şi alte ţări precum Austria, Slovacia sau Slovenia, vor să-i imite exemplul, “punând în evidenţă fisuri ale eurogrupului şi punând în alertă pieţele”. În afară de faptul că “au dus la enervarea” cancelarului german, care a criticat “scurtăturile individuale în cadrul unei probleme colective”, aceste iniţiative “ameninţă forţa instituţiilor comunitare”, mai observă El Mundo.
Criza datoriei din zona euro a început ca “o tragedie grecească”, dar “mişcările sale bruşte în mod constant şi neîndemânarea protagoniştilor o plasează acum într-un plan al comediei”, denunţă confratele său La Vanguardia. “Nu este uşor să înţelegem de ce guvernul grec a deschis această cutie a Pandorei: este poate graba şi voinţa de a calma respingerea salvării Greciei de către opinia publică finlandeză”, lansează cotidianul din Barcelona.
Ostili sunt şi olandezii: Trouw explică astfel că “garanţia [grecească] continuă să dea dureri de cap”: cotidianul olandez povesteşte că, pentru a-i calma pe parlamentari, ministrul de Finanţe le-a amintit că ”pentru moment nu este un acord ce constrânge din punct de vedere juridic” între Finlanda şi Grecia. “Guvernul olandez va continua să se opună acordurilor de garanţie”, subliniază Trouw, potrivit căruia, totuşi, dacă vreodată aceste acorduri ar trebui să intre în vigoare, “Olanda va cere la rândul său garanţii”.
