Alegeți o limbă
Inamicul este la uşă. El s-a sculat devreme să se ducă la Londra cu maşina. El s-a garat la colţul străzii, într-o parcare acoperită. Bărbatul se află acum pe York Road, în faţa intrării Shell Centre, sediul celei mai puternice companii petroliere din lume.
Shell Centre este un impunător turn gri din beton cu vedere directă asupra Tamisei. De la ferestrele lor, directorii văd Parlamentul şi London Eye, cea mai impozantă dintre marile roţi din Europa. Din când în când, ei îl pot de asemenea întrezări, jos, în faţa intrării, pe John Donovan, pensionatul anticipat din Colchester. Omul care costă miliarde companiei Shell.
John Donovan, 64 de ani, şi-a pus o cravată. Un palton pardesiu larg ascunde o burtă confortabilă. El şi-a lăsat să crească părul lui cel alb şi l-a aranjat astfel încât să-şi ascundă partea mai degarnisită. "Ţineţi, citiţi adevărul despre Shell!", spune acesta unei angajate ale companiei în costum, întinzându-i una intre broşurile sale verzi. Nedumerită, femeia grăbeşte pasul fără un cuvânt.
Expunerea culiselor unei multinaţionale
John Donovan avea mai mult succes înainte, când înrola batalioane de persoane fără adăpost şi când în fiecare zi era cineva în faţa sediului grupului. Dar astăzi, el nu mai are nevoie de pliante pentru a deranja Shell. El a găsit un alt mijloc, mult mai eficient.
De peste zece ani, John Donovan îşi alimentează site-ul web www.royaldutchshellplc.com, pe care dezvăluie deficienţele consorţiului anglo-olandez. El a publicat cel puţin 25 000 de articole. Vreo douăzeci de persoane sus-puse în întreprindere şi la curent cu toate îi transmit în mod regulat informaţii. Cazul Shell este o premieră: niciodată culisele unei multinaţionale nu au fost atât de expuse ochilor lumii.
Cu mai puţin de 2000 de dolari [aproximativ 1 500 euro] pe an, John Donovan face presiune asupra unui grup a cărui cifră de afaceri anuală se ridică la 380 de miliarde de dolari [aproximativ 284.6 miliarde de euro], fie mai mult decât produsul intern brut [PIB] al unor ţări precum Danemarca sau Thailanda. Fără site-ul lui John Donovan, această cifră ar fi probabil chiar mai mare. "Eu cu siguranţă am costat câteva miliarde tipilor de dinăuntru", spune John Donovan, arătând spre Shell Centre.
După o jumătate de oră în vânt, el îşi încetează distribuirea de broşuri. A reuşit să înmâneze vreo douăzeci. "Nu este mult, dar nu contează. Cel mai important lucru este să le arăt capul din când în când". El se grăbeşte spre maşina lui şi se întoarce la Colchester, cartierul lui general, şi la lupta lui împotriva multinaţionalei.
Când la Shell se evocă numele lui John Donovan, purtătorii de cuvânt rămân fără grai, "Niciun interviu! Niciun comentariu!" E-mail-urile schimbate în intern arată climatul de îngrijorare: "Acest site a costat deja întreprinderea noastră mai multe miliarde de cifră de afaceri", scria astfel un cadru Shell pe 15 iulie 2009, la 17:16 ora Londrei . "Se prevede să cerem închiderea site-ului?". Chiar şi în week-end, serviciile însărcinate cu securitatea şi comunicaţiile companiei supraveghează site-ul lui John Donovan.
O ştire caldă la fiecare două-trei luni
În cazul în care compania încă nu înţelesese cât de periculos putea fi pensionarul anticipat, ea cu siguranţă a înţeles pe 25 noiembrie 2005. "Scrisoarea lui Putin", povesteşte John Donovan. "Atunci am dat lovitura". Într-un e-mail, el a informat guvernul rus în detaliu cu privire la slăbiciunile normelor de securitate ale proiectului de foraj petrolier Sahalin-2. Shell era la vremea respectivă acţionar majoritar al unui joint-venture cu grupul petrolier rusesc Gazprom. Câmpul lor petrolifer comun, în estul Siberiei, este unul dintre principalele proiecte Shell - 180 000 de barili de ţiţei pe zi, 9.6 milioane de tone de gaze naturale pe an. În mesajul său, John Donovan se referă la un schimb de e-mailuri interne pe care le avea. În acest document, unul din directorii întreprinderii îşi avertiza colegii de la Londra despre efectele devastatoare pe care le-ar avea o catastrofă pe platforma de foraj. "Acesta scria că mareea neagră care a avut loc în 1989 în largul coastelor din Alaska, după naufragiul petrolierului Exxon Valdez, ar părea ridicolă faţă de ceea ce s-ar putea întâmpla în Sahalin", îşi aminteşte John Donovan.
Mai puţin de doi ani de la trimiterea e-mail-ului lui Vladimir Putin, un tribunal rus a redus participarea majoritară a companiei Shell şi întreprinderea a ajuns la statutul de partener minoritar, cu o cotă de 27%. Shell a suspectat un caz de spionaj, dar numărul doi al Ministerului rus al Mediului Înconjurător, la vremea respectivă, Oleg Mitvol, dezvăluie într-un interviu originea informaţiilor: "Informaţiile necesare au fost furnizate de John Donovan, din Colchester, Anglia". Şi la fiecare două sau trei luni, John Donovan avea o ştire caldă.
Ce îl împinge pe om să acţioneze, şi de ce a atacat excluziv Shell? Până în 1992, John Donovan şi Shell sunt parteneri. Cu Alfred, tatăl său, John conduce Don Marketing, o agenţie de publicitate. Ei propuneau mici cadouri şi jocuri de loterie pentru clienţii Shell care cumpără mai mult de 50 de litri de carburant.
Dosare peste dosare în compartimentul de legume
Dar afacerea lor este subminată atunci când Shell angajează un nou colaborator în departamentul de marketing. Acesta îşi însuşeşte multe dintre ideile concepute de cei doi Donovan şi refuză să le plătească. Partenerii ajung la tribunal. După patru de proces de lungă durată, întreprinderea lor este în stare de faliment, proprietatea lui Alfred Donovan vândută, şi John este obligat să ia un credit ipotecar pe casa lui. În 1999, el se hotărăşte să ajungă la un acord cu Shell. Compania acceptă să achite sutele de mii de lire sterline de costuri juridice. În schimb, cele două părţi se angajează să păstreze tăcerea. "Dar Shell nu a respectat acordul şi a evocat procesul în presă".
John Donovan se garează în aleea micii lui proprietăţi. Deschide uşa care duce direct în bucătărie. "Ei bine, nu mai poţi găti aici...", râde el deschizând uşa frigiderului. Extrage un teanc de dosare din compartimentul de legume, şi ne invită să trecem în camera de alături. Locul nu este foarte arătos, dar este unul dintre centrele nevralgice ale încleştării energetice la nivel mondial. Centrul unei partide de şah în care miza se ridică la miliarde. Iar pensionarul nostru anticipat este unul dintre actorii principali.
"Celelalte companii petroliere nu sunt nici ele mai breze, scapă John Donovan, dar Shell rămâne adversarul meu desemnat". Şi va rămâne pentru anii care vor veni. "Tatăl meu are mai mult de 90 de ani acum. Dacă voi trăi şi eu atâta, înseamnă că mai am încă o mulţime de timp să mă ocup de micul meu hobby". John Donovan se întoarce spre ecranul lui şi îşi verifică e-mail-ul. Răfuiala lui cu Shell îl aşteaptă, ca în fiecare zi.
