Știri UE şi instigarea la ură

Luând la ţintă televiziunile ruse

Tensiunile între Uniunea Europeană şi Rusia modifică modurile în care UE defineşte şi combate actele de instigare la ură. Se acordă o atenţie din ce în ce mai mare rolului televiziunilor ruse în Europa de Est.

Publicat pe 14 martie 2017 la 08:13

Pe 17 februarie, Comisia Europeană a aprobat suspendarea transmisiunilor postului rus RTR Planeta în Lituania. Este vorba de postul internaţional al televiziunii publice ruse VGTRK, care efectuează transmisiuni în întreaga lume. În noiembrie 2016, autorităţile lituaniene au acuzat acest post de instigare la ură: în unele emisiuni au fost proferate ameninţări cu o intervenţie militară rusă împotriva unor state, inclusiv în ţările baltice, şi au fost evocate acte de violenţă împotriva a numeroase ţări. Uniunea Europeană a observat acum “probe suficiente” care justifică suspendarea emisiei acestui post tv timp de trei luni.
Toate televiziunile care transmit în spaţiul Uniunii Europene trebuie să respecte normele prevăzute în directiva privind serviciile media audiovizuale din anul 2010, care permit autorităţilor naţionale să îi sancţioneze pe cei care promovează tipuri de discurs ce instigă la ură, adică îndemnurile publice la ură şi violenţă contra indivizilor şi grupurilor din cauza caracteristicilor etnice, naţionale sau religioase ori pe criterii de gen. Întreruperea emisiilor este permisă doar în cazul încălcării explicite, în mod îngrijorător şi grav a normelor.
Chiar în aceste săptămâni, Parlamentul European dezbate revizuirea acelei directive, situaţie care ar trebui să ia în considerare unele schimbări produse în ultimii ani – oferindu-se, spre exemplu, o atenţie sporită conţinutului transmis prin YouTube şi prin alte platforme digitale. În privinţa formelor de instigare la ură, noua directivă ar trebui să extindă definiţia, incluzând cazuri de instigare la ură şi la violenţe împotriva persoanelor sau grupurilor din cauza orientării sexuale, dizabilităţilor sau vârstei.

Precedentele

În anul 2015, Lituania suspendase deja emisia postului RTR Planeta timp de câteva luni şi, inclusiv în acel caz, măsura de sancţionare primise aprobarea Comisiei Europene. Totuşi, cazul Lituaniei nu este unul izolat: în ultimii ani, au fost numeroase situaţii de suspendare a emisiilor posturilor ruse în Europa de Est. Spre exemplu, postul RTR Planeta fusese interzis câteva luni şi în Letonia, în timp ce, în 2015, Republica Moldova suspendase Rossiya 24, aparţinând aceluiaşi grup editorial, şi amendase numeroase alte canale în limba rusă; chiar şi autorităţile ucrainene au interzis, în ultimii ani, transmisiunile a numeroase posturi ruse.
În toate aceste ţări, televiziunile care au avut emisiile suspendate au fost acuzate de răspândirea propagandei ruse şi de acte de instigare la ură şi violenţă. Prin difuzarea de informaţii tendenţioase, distorsionate sau false, ar fi încercat să manipuleze opinia publică şi să alimenteze tensiuni între comunităţile rusofone şi alte comunităţi din ţările respective. Etnicii ruşi reprezintă aproximativ 26% din populaţia Letoniei, 6% din cea a Lituaniei şi 10% din cea a Republicii Moldova, iar prezenţa unor comunităţi consistente ruse şi rusofone a fost utilizată de Rusia pentru a justifica activităţile sale în Ucraina şi Transnistria.
Este clar că suspendarea în întregime a emisiilor unor companii media de către autorităţi nu se produce doar în Europa, dar întreruperea posturilor ruse în Lituania şi Letonia reprezintă ceva inedit pentru Uniunea Europeană, ce revendică puternic protejarea pluralismului mijloacelor de informare. Unul dintre rarele precedente a fost suspendarea emisiei postului Al Manar, o televiziune care are legături cu mişcarea şiită libaneză Hezbollah, o decizie luată autonom de unele state membre UE înainte de introducerea directivei europene care interzice actele de instigare la ură şi violenţă prin televiziune.

Ce este nou

În ultimii ani, acţiunile europene împotriva mesajelor de instigare la ură lăsaseră în ultimul rând mijloacele tradiţionale de comunicare. În schimb, s-au concentrat pe difuzarea mesajelor de ură şi violenţă prin Internet, în special pe reţelele de socializare online, şi, de fapt, codul de conduită contra instigării la ură din mai 2016 a fost elaborat de Uniunea Europeană împreună cu marile companii digitale, nu prin consultare cu presa scrisă şi cu televiziunile.
În noiembrie 2016, Comisia Europeană a dedicat reuniunea anuală pe tema drepturilor fundamentale pluralismului mijloacelor de informare: cu acea ocazie, dar şi în alte cazuri, instituţiile de presă şi jurnaliştii au fost consideraţi ţinte ale actelor de instigare la ură, nu ca posibili promotori. În rest, Uniunea Europeană a criticat frecvent actele de reprimare a jurnaliştilor, închiderea sau suspendarea activităţilor instituţiilor media în ţări cu sisteme autoritariste sau semiautoritariste. Tocmai pentru a descuraja eventualele abuzuri, noua directivă europeană pe tema serviciilor media audiovizuale prevede că sancţiunile împotriva instituţiilor de presă care instigă la ură să fie stabilite de autorităţi independente, nu de organisme politice.
Suspendarea postului RTR Planeta în Lituania marchează şi o altă noutate în acţiunile europene de contracarare a instigărilor la ură. Până acum, Uniunea Europeană urmărea în principal atacurile împotriva indivizilor şi minorităţilor etnice sau religioase: dacă urmărim activităţile Parlamentului European, de identificarea actelor de instigare la ură s-au ocupat în principal intergrupurile parlamentare pentru diversitate şi combaterea rasismului (ARDI), pentru combaterea antisemitismului (WGAS) şi pentru drepturile persoanelor LGBT. Dimpotrivă, în cazul ţărilor baltice, obiectivele actelor de instigare la ură promovate de televiziunile ruse erau state întregi sau grupuri etnice.

O schimbare împărtăşită?

Rămâne de văzut cât de mult este susţinută decizia Uniunii Europene de a începe contracararea propagandei ruse transmisă prin televiziuni. Date fiind caracteristicile lor, este normal ca statele baltice să fie preocupate şi active în această privinţă. Aprobarea pentru suspendarea emisiei postului RTR Planeta a venit chiar din partea comisarului european eston, Andrus Ansip. Iar majoritatea clară a europarlamentarilor din Estonia, Letonia şi Lituania a votat în favoarea Rezoluţiei din 23 noiembrie 2016 care vizează denunţarea şi contracararea propagandei împotriva Uniunii Europene, în special a celei de origine rusă.
Aceeaşi rezoluţie a generat totuşi diviziuni clare în interiorul Uniunii Europene: majoritatea parlamentarilor din fiecare stat central şi est-european au votat în favoarea ei (cu excepţia Bulgariei), în timp ce în restul Europei au prevalat voturile împotrivă. Este clar că există divergenţe, dar la nivel european dezbeterea pe tema actelor de instigare la ură promovate de mijloacele de informare tradiţionale rămâne încă, în mare parte, să se desfăşoare. O primă ocazie ar putea fi discutarea noii directive pe tema serviciilor media audiovizuale, de care se va ocupa Parlamentul European în una din următoarele sesiuni plenare.
Pentru confirmarea amplorii şi complexităţii dezbaterii în curs, a intervenit o declaraţie a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (EFJ), care a criticat clar rezoluţia parlamentară din 23 noiembrie. Potrivit secretarului general al EFJ, "este iresponsabil ca organismele de informare ruse să fie asimilate unor grupuri teroriste precum Stat Islamic. Este iresponsabil ca mijloacele de informare ruse să fie considerate la fel cu cele aflate sub controlul Kremlinului. Raportul creează confuzie între comunicarea strategică, propaganda de stat, propaganda teroristă, contrapropaganda şi informarea independentă".

Newsletter în limba română

Acest material publicistic a fost produs în cadrul proiectului Parlamentul Drepturilor, cofinanţat de Uniunea Europeană. Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa îşi asumă responsabilitatea pentru conţinut, fără a reflecta în niciun fel poziţia Uniunii Europene. LogoEPRO

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect