Alegeți o limbă
Cu ocazia summitului semestrial de la Banca Centrală Europeană (BCE), derulat în afara oraşului Frankfurt, care s-a derulat în 3 mai la Barcelona, preşedintele său, Mario Draghi, "a cerut liderilor UE să pună creşterea economică în centrul bătăliei împotriva crizei financiare şi a calificat 'pactul bugetar' drept un punct de plecare al unei uniuni fiscale în sânul zonei euro", informează The Irish Times.
Sugerând că o uniunea fiscală ar putea să vadă lumina zilei în următorii zece ani, Mario Draghi a spus că ea ar necesita transferuri de suveranitate dinspre Statele Membre spre o autoritate centrală. Aceasta ar fi dimensiunea politică a 'pactului de creştere'.
Potrivit Le Figaro, "pactul de creştere", preconizat de Draghi este presupus să fie corespondentul "pactului bugetar" adoptat de 25 din cele 27 de state membre pentru a-şi redresa finanţele. Această creştere trece prin "reforme structurale apte să 'faciliteze activitatea întreprinzătorilor'", notează cotidianul francez, potrivit căruia "patronul BCE rezumă în trei cuvinte doctrina sa în acest domeniu: flexibilitate, mobilitate, echitate".
La Stampa consideră nici mai mult nici mai puţin decât că "moneda unică încearcă să-şi schimbe faţa" şi că
dacă s-ar realiza promisiunile ultimelor zile, ar debuta o inversare semnificativă a funcţiilor fundamentale între UE şi statele membre: responsabilitatea cheltuielilor pentru prima şi controlul bugetelor pentru statele membre [via Băncii europene pentru investiţii]. UE ar putea finanţa astfel mari infrastructuri, capabile să relanseze munca, la dobânzi cu mult mai joase decât ceea ce ar trebui să plătească Roma sau Madrid, ca să nu mai vorbim de Atena sau Lisabona.
