Alegeți o limbă
În Europa, cineva care n-ar putea "omorî o muscă", este în unanimitate bun. Brutele impulsive (preşedinţi ai SUA sau nu) pot să se ducă acasă, pentru că fie în Germania ( "er könnte keiner Fliege etwas zu Leide tun"), în Franţa ("ne ferait du mal à une mouche"), Spania ("No haría daño ni a una mosca"), în Suedia ("ej göra en fluga förnär") sau chiar în Letonia ("neizdarīs mušai pāri") - se consideră că a nu răni insecta este un semn de natură bună.
Dar "l’habit ne fait pas le moine" (nu hainele fac călugărul) aşa cum se spune în franceză. De partea englezilor, trebuie să te fereşti de oamenii ce par buni : "He looks like he wouldn’t hurt a fly, but he’s a wolf in sheep’s clothing" (pare să nu poată să rănească o muscă, dar este un lup în piele de oaie), ca şi în spaniolă, ("es un lobo con piel de cordero").
Hai să ne întoarcem la oile noastre. Pe timpul Regelui-Soare, femeile cochete îşi lipeau aluniţe false pentru a-şi scoate în evidenţă albeaţa pielii "de piersică" : această "muscă", precum au numit-o, trebuia să atragă bărbaţii "comme des mouches sur un pot de confiture" (ca muştele la miere), în parcul palatului de la Versailles. În cazul în care domnul în cauză arăta ca un bondar mare şi dezgustător, atunci ele puteau să-i spună să meargă "faire la mouche" (să zboare ?) ca în germană, "Mach die Fliege". Astfel, cu evantaiul în sus cochetele "faisaient mouche ", îşi atingeau ţintele, alungând pretendenţii de slabă calitate.
Jane Mery et Pierre-Anthony Canovas
