Studenţi la Universitatea din Bologna în Piazza Santo Stefano.

Neets, o generaţie în nevoi

Aproximativ 14 milioane de tineri europeni nu sunt angajaţi şi nici nu sunt înscrişi la studii. Numărul lor este în creştere din cauza crizei economice, existând disparităţi în funcţie de ţări, iar sociologii sunt îngrijoraţi în legătură cu efectele sociale şi medicale ale acestui fenomen.

Publicat pe 28 noiembrie 2012 la 16:10
Studenţi la Universitatea din Bologna în Piazza Santo Stefano.

Un tânăr din Napoli (Italia) care este şomer de mult timp, o mamă adolescentă din landul german Sachsen-Anhalt, un elev din Lelystad (Olanda) care a abandonat liceul, un tânăr deprimat şi sedentar din Vilnius (Lituania): toţi sunt tineri vulnerabili care nu-şi găsesc locul pe piaţa muncii. Pe fondul crizei economice persistente, ei sunt din ce în ce mai departe de găsirea unui loc de muncă în Europa.

Statisticile privind creşterea şomajului în rândul tinerilor sunt şocante. Dar, în statistici, de obicei sunt luaţi în calcul tinerii apţi de muncă şi care doresc să muncească. Însă există şi un grup foarte mare de tineri care sunt descurajaţi în asemenea măsură încât se îndepărtează de piaţa muncii”, explică Massimiliano Mascherini, din cadrul Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă, o agenţie a Uniunii Europene. Massimiliano Mascherini a studiat tineri care nu muncesc, nu sunt înscrişi la studii şi nu participă nici la cursuri de calificare (numiţi şi Neets). A urmărit situaţia generală şi comportamentul acestor persoane sedentare, analizând costurile suportate de Europa.

Rezultatele sunt alarmante. Aproximativ 14 milioane de tineri din Europa stau acasă şi nu fac nimic. Cifra reprezintă 15,4% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani. Unii nu au de lucru pentru că aşa doresc sau pentru că au ales să călătorească, dar cei mai mulţi nu doresc să fie în această situaţie. “Au foarte puţină încredere în instituţii şi în cei din jurul lor. Sunt izolaţi din punct de vedere social şi politic. În plus, au şanse foarte mari să fie cooptaţi de grupuri infracţionale”, avertizează Mascherini.

Dizabilităţi şi probleme familiale

Bruxelles urmăreşte cu atenţie şi preocupare situaţia tinerilor fără ocupaţie, problema fiind una costisitoare. Mascherini a calculat că şomajul în rândul tinerilor a costat statele membreUE 153 de miliarde de euro în 2011, comparativ cu 119 miliarde în 2008. Iar aceasta este doar o estimare conservatoare, incluzând doar costurile aferente serviciilor sociale, nu şi activităţi precum infracţionalitatea sau serviciile medicale.

Newsletter în limba română

Ton Eimers, directorul Centrului pentru Dezvoltarea Educaţiei Profesionale şi Piaţa Muncii (Knowledge Centre for Professional Education and the Labour Market - KBA) cunoaşte bine problema acestei categorii sociale. “De obicei, este vorba de persoane cu dizabilităţi, cu probleme cognitive şi/sau având situaţii familiale dificile”, explică el. Sociologul din oraşul olandez Nijmegen laudă rezultatele analizei. “Studiul stabileşte că abandonul şcolar şi şomajul sunt expresii ale aceluiaşi tip de probleme: tineri care riscă să piardă legăturile cu societatea. În perioadele de criză, problemele acestor categorii de oameni tind să se accentueze”.

Surprinzător este că tinerii din zone diferite ale Europei reacţionează diferit la situaţiile de acest fel. În ţările anglo-saxone, precum şi în centrul şi estul Europei, tinerii fără ocupaţie au un comportament pasiv. Sunt dezamăgiţi de societate şi de instituţii, au sentimentul că nimeni nu vrea să îi ajute. Reacţia lor este să se îndepărteze de societate. Tinerii aflaţi în această situaţie cred că politica nu este prea importantă, iar mulţi dintre ei nu votează. Petrecând timpul în faţa televizorului, izolarea socială şi singurătatea sunt principalele caracteristici.

În ţările mediteraneene, tinerii cu probleme sunt activi din punct de vedere politic

Pe de altă parte, în ţările mediteraneene, tinerii fără ocupaţie sunt activi din punct de vedere politic. “Există un bun motiv pentru care oamenii ies pe străzile din Spania şi Grecia”, afirmă Mascherini. “Ei nu simt că politicienii le reprezintă interesele şi protestează faţă de acest lucru. Înclină spre radicalism. Dacă în vreuna dintre aceste ţări ar apărea o mişcare extremistă, există riscul major să beneficieze de o largă susţinere din partea tinerilor”, adaugă el.

Deşi Spania este menţionată de fiecare dată ca fiind ţara cu cea mai ridicată rată a şomajului, situaţia din Italia şi Bulgaria este mai îngrijorătoare, notează Mascherini. “Spaniolii au o educaţie relativ bună şi multă experienţă în câmpul muncii. Şomajul în rândul tinerilor, în Spania, este o consecinţă directă a crizei. Problemele din Bulgaria şi Italia au un caracter mai structural. Educaţia şi pregătirea profesională nu răspund cererilor de pe piaţa muncii. În Italia, tinerii stau acasă de ani întregi, ceea ce face situaţia mai urgentă”, adaugă Mascherini.

Sociologul Ton Eimers preferă să explice diferenţa dintre nemulţumirea pasivă şi cea activă într-un alt mod. “Cred că este mai probabil ca frustrarea să se transforme în furie în sudul Europei, pentru că cifrele sunt mai mari. Dacă, brusc, în oraşul olandez Nijmegen rata şomajului ar ajunge la 40 %, tinerii de aici ar fi şi ei pe baricade. Dar, când faci parte dintr-un grup mic, este mai probabil să stai acasă timid”.

Potrivit studiului, singura regiune din Europa unde tinerii fără ocupaţie nu au tendinţa de a avea manifestări violente este Scandinavia. “În ţările scandinave, toţi tinerii sunt implicaţi în mod egal în activităţile sociale şi politice, indiferent că sunt sau nu angajaţi, indiferent că au finalizat sau nu studiile”, precizează Mascherini. “Situaţia din ţări precum Suedia şi Danemarca este oricum bună. Nu prea există incompatibilităţi între formarea profesională şi piaţa muncii. Contrastul faţă de situaţia din Bulgaria şi Italia nu poate fi mai mare”.

Traficul de droguri şi mamele adolescente

Dar situaţia din Olanda? Massimiliano Mascherini o consideră o ţară exemplară: “Probleme structurale foarte puţine, numeroase proiecte şi o monitorizare atentă, chiar dacă numărul tinerilor cu probleme este în creştere din cauza crizei economice”.

Hennie van Meerkerk crede că această descriere este prea frumoasă. Hennie van Meerkerk este preşedintele Consiliului de conducere al şcolii profesionale Scalda, care le oferă pregătire elevilor ce au abandonat liceul şi sunt şomeri, în provincia olandeză Zeeland. Ea descrie o nouă categorie de tineri, care au numeroase probleme: “Mulţi au probleme de natură psihologică, suferă de depresie şi ajung frecvent pe mâna poliţiei”.

Infracţionalitatea este o temere justificată, constată Massimiliano Mascherini. Studiul său relevă că tinerii fără ocupaţie se confruntă cu riscul major de a deveni victime ale consumului de droguri şi alcool. “Acestea pot fi atât cauze ale abandonului şcolar sau şomajului, cât şi efecte ale abandonului şcolar sau şomajului. Tinerii care stau acasă perioade îndelungate ajung frecvent să fie deprimaţi, apoi încep să consume alcool sau să recurgă la droguri. Dacă devin dependenţi de droguri, mulţi vor ajunge să fie implicaţi şi în traficul de stupefiante. Iar fetele devin frecvent mame adolescente”.

Van Meerkerk: “Locurile de muncă permanente se găsesc cu greu. Iar tinerii care nu se pot exprima bine sau care au avut o adolescenţă dificilă sunt afectaţi cel mai mult”. Eimers confirmă această tendinţă. “Poate că cifrele nu sunt atât de mari ca în Spania sau Italia, dar numărul tinerilor cu probleme este în creştere pe fondul crizei economice, iar problemele pe care aceştia le vor avea pe plan profesional sunt previzibile încă din şcoală. Trebuie să existe o cooperare mai eficientă între autorităţile locale, între agenţiile pentru securitatea socială şi între organizaţiile responsabile de supravegherea frecvenţei obligatorii la cursurile şcolare. Nu putem aştepta până la înrăutăţirea situaţiei”, atrage atenţia Eimers.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect