Parisul, spectator pasiv al revoluției

Depăşit de evenimente, întârziind să îi susţină pe democraţi, guvernul francez a părut să susţină regimul lui Ben Ali până la capăt. Astăzi îi e greu să îşi justifice poziţia.

Publicat pe 18 ianuarie 2011 la 16:08
Președintele Nicolas Sarkozy și președintele Zine El Abidine Ben Ali în 2008.

Să treci de pe o zi pe alta de la un sprijin total pentru o dictatură la susţinerea unei mişcări democratice care îi urmează nu este lucru uşor. Aşa că guvernul francez se exprimă confuz şi cu o oarecare jenă de câteva zile apropo de ‘Revoluţia de iasomie’”, scrie Libération.

Pentru Le Monde, diplomaţia franceză, “constrânsă să se adapteze la o înlănţuire de evenimente care a depăşit-o” este pusă într-o poziţie periculoasă. A fost astfel nevoie să aşteptăm ziua de 15 ianuarie, ora 14, adică la 24 de ore după fuga lui Ben Ali, pentru ca Palatul Elysee să se alăture pentru prima oară celor care cer trecerea la democraţie. Şi, doar “la o zi distanţă faţă de Statele Unite”, Franţa a cerut organizarea de alegeri libere fără întârziere în fostul său protectorat. Trebuie spus, reaminteşte cotidianul, că “toţi predecesorii lui Sarkozy au dat dovadă înaintea sa, dacă nu de indulgenţă, măcar de o prudenţă extremă faţă de acest vechi protectorat francez”.

Pentru a justifica starea de aşteptare din timpul zilelor represiunii poliţieneşti sângeroase din Tunisia”, continuă Le Monde, responsabilii francezi au enunţat, prin intermediul unui comunicat al palatului Elysee, “un concept neclar”, cel al “neamestecului în afacerile interne ale unui stat suveran”.

Guvernul este la ananghie”, notează Libération. Principalul acuzat de presă şi politicieni: ministrul de Externe, Michèle Alliot Marie, care este convocată la Adunarea naţională din 18 ianuarie pentru a explica incoerenţa politicii diplomatice franceze din Tunisia, dar şi din Coasta de Fildeş. La începutul revoltei tunisiene, reaminteşte Libération, propusese “oferirea cunoştinţelor forţelor noastre de securitate”, pentru ca “dreptul de a manifesta să se poată exercita în siguranţă”.

Michèle Alliot Marie nu a reuşit să repare această greşeală cu atât mai mult cu cât, nimeni, din cadrul guvernului, nu s-a grăbit să o susţină”, notează Libé. În timp ce opoziţia de stânga denunţă “o diplomaţie a cinismului”, ministrul Apărării, Alain Juppé recunoaşte că, “fără îndoială am subestimat gradul de exasperare al opiniei publice faţă de regimul poliţienesc şi dictatorial”.

Guvernul francez încearcă în prezent să repare boacăna”, observă La Croix. Dar cotidianul consideră că “este rândul Europei să preia ştafeta, cum a făcut-o şeful diplomaţiei UE, Catherine Asthon, promiţând să susţină Tunisia în toate eforturile sale pentru a construi ‘o democraţie stabilă’ pentru a pregăti şi organiza alegerile. Înainte, într-o zi, sperăm nu prea îndepărtată, Tunisiei celei noi i se va conferi ‘statutul avansat’ care ar strange din nou legăturile între cele două maluri ale Mediteranei, de la egal la egal.

Văzut din UE

Liniște despre restul Africii de Nord

UE îşi poate exprima "solidaritatea" cu poporul tunisian şi este liniştită în privinţa restului Africii de Nord,titrează EUobserver. Refuzând să se exprime asupra sorţii altor regimuri politice din regiune, purtătoarea de cuvânt a afacerilor externe, Maja Kocijacic, a declarat că "Nu putem face speculaţii asupra unor evenimente care nu evoluează". Cu toate acestea, precum observă site-ul din Bruxelles, recent, în acest weekend, "patru sinucideri în semn de protest, similare cu cea care a dus la moartea absolventului de studii universitare de 26 de ani Muhammad Bouazizi în Tunisia, au avut loc în Algeria, iar alte două au avut loc în Mauritania şi Egipt. Revoltele care au zdruncinat în ultimele săptămâni Algeria au fost provocate de creşterea preţurilor produselor alimentare. Ca răspuns, guvernul a redus preţul la uleiul comestibil şi la zahăr". Stresată, doamna Kocijancic a declarat: "Urmărim de aproape situaţia din Algeria. Am făcut apel la calm şi reţinere...şi am cerut autorităţilor algeriene să continue dialogul cu toate părțile implicate".

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect