Alegeți o limbă
“Serbia şi Kosovo la aceeaşi masă”, titrează cotidianul polonez Rzeczpospolita în ziua în care reprezentanţii ambelor ţări au început “negocierile istorice” la Bruxelles. Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo anunţată pe 17 februarie 2008, dar este foarte dornică să se alăture UE. Bruxelles a pus o mare presiune pe Belgrad, o perioadă îndelungată, pentru a intra în dialog, care ar trebui să aibă loc la fiecare două sau trei săptămâni, pentru a se ocupa exclusiv de “probleme practice ale căror scop este uşurarea vieţii atât de-o parte cât şi de alta a graniţelor”. Numărul problemelor nerezolvate este uimitor. Serbia nu recunoaşte paşapoartele kosovare, şi pentru a da un telefon în Kosovo e nevoie să formezi prefixul Serbiei (+381). Minoritatea sârbă din nordul Kosovo nu recunoaşte administraţia de la Priştina, în timp ce profesori, poliţişti şi alţi angajaţi ai statului îşi primesc salariile de la Belgrad. Sonja Biserko, şeful Comitetului Helsinki din Belgrad sublinază că discuţiile guvernului sârb cu reprezentanţii Kosovo trebuie să demonstreze că Belgrad “vorbeşte noua limbă şi se mişcă într-o direcţie nouă”. Totuşi, liderul delegaţiei sârbe la negocierile de la Bruxelles rămâne sceptic spunând că “nu pot fi aşteptate miracole”.
