Alegeți o limbă
"Avem aici fluturi, albine şi lilieci, şi zonele umede sunt salvate, toamna şi iarna pârâuri traversează situl". Privind spre pădure şi câmpii, Marc Chiron, şef de proiect al celui mai întins parc solar francez, devine poet atunci când vorbeşte despre biodiversitatea prezentă în jurul parcului solar situat în nord-vestul oraşului Nancy.
Panourile albastre strălucitoare acoperă dealurile bucolice din departamentul Meurthe-et-Moselle, "precum valuri pe mare", declamă inginerul: aici, nu departe de comuna Rosières-en-Haye, pe locul fostei baze aeriene NATO nr. 136, 1.5 milioane de panouri solare se întind pe kilometri întregi. Grupul francez Electricité de France (EDF) se făleşte cu parcul filialei sale însărcinată cu energiile regenerabile, "EDF EN", evocând un proiect de "excelenţă climatică în inima regiunii Lorraine". Şi beneficiile ar trebui să fie excelente: fiindcă ceea ce compania (din care statul deţine 85%) "vinde" pe 367 de hectare drept un angajament în favoarea unei "tehnologii de viitor" nu ar fi la fel de rentabil fără generoasele subvenţii din partea statului.
Efectul bonus concret: acest parc solar de 115 de megawaţi permite celui de-al doilea cel mai mare producător de electricitate din lume, adept de mult timp al energiei nucleare - operează 58 de centrale nucleare pe teritoriul francez - să-şi tragă chipiul verde. Mai ales că Franţa a rămas în urmă în ceea ce priveşte energiile regenerabile. Energiile hidro-electrică, solară şi eoliană laolaltă reprezintă doar 13% din producţia de electricitate. "Volatilitatea tarifelor de răscumpărare, încetineala procedurilor de autorizare şi inconsecvenţa sprijinului politic au anulat până acum avantajul pe care Franţa îl putea trage din situaţia sa geografică", scrie politologul Stefan Aykut, într-o tribună a "Societăţii Germane pentru Politică Externă": giganţii atomului, EDF şi Areva, domină în continuare piaţa.
Subvenţii în regim de autoservire
Pentru a prinde în sfârşit din urmă întârzierea în ceea ce priveşte producţia de energie verde, Franţa şi-a stabilit în 2007 un proiect ambiţios de dezvoltare. Ţara şi-a început atunci tranziţia energetică. Obiectivul lui François Hollande, de a aduce la 50% cota energiei nucleare în producţia de electricitate, până în 2025, explică interesul EDF-ului în privinţa dezvoltării de energie verde - cu ajutorul statului, desigur.
Aşadar Germania nu este singura care distribuie subvenţii generoase. [[Şi Paris încurajează dezvoltarea sectorului solar oferind preţuri de răscumpărare a electricităţii deosebit de atractive]] - în beneficiul sectorului şi în detrimentul utilizatorului. În urmă cu trei ani deja, Curtea de Conturi denunţase deja preţurile de răscumpărare prea ridicate: doar în sectorul fotovoltaic, subvenţiile statului în favoarea electricităţii au sărit de la 1.1 la 795 milioane de euro, între 2007 şi 2011. Autoritatea finanţelor a acuzat dispozitivul de răscumpărare obligatorie a energiei solare. Întreprinderile s-au servit, ca şi cum subvenţiile ar fi fost la bufet gratuit.
În ianuarie 2011, guvernul a pus capăt acestor cadouri, impunând un moratoriu de trei luni pe şantiere şi stabilind tarife noi. Rezultat, ca şi în Germania, piaţa energiei solare s-a prăbuşit, zeci de IMM-uri au aruncat prosopul, şi Bosch şi-a închis fabrica de panouri din Lyon.
Un acord în care toată lumea câştigă
La Toul, operatorii parcului solar au devansat introducerea noilor reglementări. Înainte de plafonarea tarifelor, "EDF EN" îşi asigurase, în 2011, un preţ de răscumpărare de 31.4 centime de euro pe kilowatt/oră - fie aproape dublu faţă de tariful la ora de vârf în vigoare în acest moment, garantat pe 22 de ani. Şi regiunea i-a oferit chiar şi un bonus de 18% fiindcă parcul solar a fost construit în Lorraine, un pământ totuşi puţin răsfăţat de soare. "Un atu incomparabil pentru a-i asigura rentabilitatea", a comentat Le Figaro.
Lovită de criză, regiunea a văzut în acest "proiect al secolului" un adevărat chilipir. Şi, deşi industria locală a profitat în urma proiectului, construcţia unei fabrici de celule fotovoltaice în parteneriat între "EDF EN" şi operatorul american First Solar a rămas la stadiul de proiect. Panourile solare sunt deci ştampilate "Made in Malaysia". Însărcinat, cu alţi 20 de angajaţi, de a asigura buna funcţionare a modulelor şi a transformatoarelor solare, Sebastian Martini se felicită pentru găsirea unui loc de muncă stabil: "Astăzi am de lucru până la pensie".
