Vameş român la postul Sculeni, la frontiera cu Moldova.

UE se lărgeşte pe furiş

Sunt moldoveni, macedonieni, sârbi, ucrainieni sau turci. Datorită politicii de vize aplicate de anumite ţări frontaliere ale Uniunii, ei pot obţine un paşaport european. Şi acesta nu este decât începutul.

Publicat pe 16 august 2010 la 13:41
Vameş român la postul Sculeni, la frontiera cu Moldova.

Supusă unei presiuni migratoare care nu slăbeşte, precum şi opiniilor publice bântuite de către sindromul invaziei, Uniunea Europeană s-ar fi putut foarte bine lipsi de iniţiativele venite din partea a trei din cei mai noi membri ai săi. Ungaria, România şi Bulgaria, mandatate de către Bruxelles pentru a securiza frontierele orientale ale UE, şi-au încălcat oareşcum misiunea decizând să deschidă uşile fortăreţei europene. 5 milioane de moldoveni, macedoneni, sârbi, ucrainieni şi turci au sau vor avea posibilitatea de a dobândi un paşaport european perfect din toate punctele de vedere. Istoria şi injustiţiile ei le permit efectiv acestora să împrumute căi ocolite. Un cadou neaşteptat din care conducătorii maghiari, români şi bulgari speră să tragă în secret dividende politice. Chiar cu preţul de a face să scrâşnească dinţii în capitalele vechii Europe.

Textul adoptat în 26 mai trecut de către Palamentul maghiar, la îndemnul Primului ministru de dreapta Viktor Orban şi cu sprijinul extremei drepte, sună ca o revanşă. Sau ca o provocare. Ungaria nu s-a consolat niciodată cu adevărat după traumatismul suferit de aplicarea tratatului de la Trianon. Semnat în 4 iunie 1920, el a amputat cu două treimi teritoriul său şi cu jumătate populaţia sa.

Legea asupra dublei naţionalităţi priveşte 3.5 milioane de persoane şi va intra în vigoare în ianuarie viitor. Ea va oferi cheile unui eldorado la aproximativ 300 000 de sârbi de origine maghiară stabiliţi în provincia autonomă a Voievodinei şi la 150 000 de ucrainieni de origine maghiară. Ea contribuie şi la semănarea zizaniei cu alte două ţări membre ale UE: 1.4 milioane de maghiari locuiesc în România şi 520 000 de maghiari în Slovacia (deci 10 % din populaţie). Autorităţile slovace nu au apreciat deloc măsura. Ca represalii, Parlamentul din Bratislava a adoptat o lege stipulând că oricine va opta pentru naţionalitatea maghiară o va pierde din start pe cea slovacă.

Legături de sânge

Prudente, autorităţile româneşti nu doresc, ele, să sufle în foc. Pe de o parte pentru că o parte a minorităţii maghiare din Transilvania visează uneori cu ochii deschişi la autonomie pentru "pământul secuilor". Şi apoi Bucureşti ar avea aerul stupid să critice Budapesta când ea face acelaşi lucru.

Newsletter în limba română

In aprilie 2009, Traian Băsescu a decis să acorde cetăţenia română moldovenilor care doresc acest lucru şi care-şi pot dovedi ascendenţa. "Legăturile de sânge ne dau obligaţia de a-i susţine", a declarat preşedintele român pentru a-şi justifica decizia. Moldova are o poveste complicată. Ea a fost creată de Stalin plecând de la un teritoriu care aparţinea ex-URSS şi de la Basarabia, care fusese o provincie română din 1918 în 1940 şi ulterior din 1941-1944. Două treimi din moldoveni sunt românofoni şi o treime rusofoni. Moldova - aproximativ patru milioane de locuitori - este o ţară mică lipsită de mijloace şi extrem de săracă. O treime din populaţia sa activă a fost obligată să se expatrieze pentru a găsi de lucru, cel mai adesea la negru.

Acest sesam pentru UE ar putea deci avea un efect pervers, care ar fi dezintegrarea acestui fragil Stat pradă deja unei crize identitate care te făcea să te îndoieşti demult timp deja de viabilitatea sa. Aproximativ 120 000 de moldoveni deţin deja un paşaport românesc, 800 000 au depus o cerere şi totul ne lasă să credem că acest număr ar putea să crească. Bucureştiul a deschis deja, pe banii UE, două alte consulate în oraşele Bălţi şi Cahul.

Refugiaţi bulgari în Turcia

Asemeni Ungariei, Bulgaria a facilitat procedurile de achiziţionare a naţionalităţiii bulgare pentru aproximativ 2.5 milioane de bulgari de origine locuind însă în străinătate. Aceştia sunt răspândiţi în Ucraina, Moldova, Albania, Grecia dar mai ales în Macedonia şi Turcia. Aproximativ 1.4 milioane de macedoneni (deci trei sferturi din populaţie) ar putea beneficia de un paşaport european. Pentru unii istorici, Macedonia constituie una dintre treptele naţiunii bulgare. Limba macedoneană nu ar fi dealtfel decât un dialect bulgar.

Sofia se preocupă şi de soarta pomakilor, bulgari islamizaţi în epoca ocupaţiei otomane. Această minoritate, estimată la 900 000 de persoane înainte de căderea comunismului, a fost victima unei politici de asimilare forţată care a culminat la sfârşitul anilor 1980. Câţiva 350 000 de pomaki s-au refugiat în Turcia şi nu ar trebui deci să aştepte o eventuală adeziune a Ankarei pentru a obţine un paşaport european.

America Latină

"Uzinele de spanioli" lucrează din plin

E uşor să devii spaniol, explică Le Figaro: aproape 120 000 de cereri de naţionalitate au fost deja acordate în 2010 de către Spania. 95 % emană din partea americanilor din sud, mai ales cubanezi şi argentinieni. O situaţie care se explică printr-o dispoziţie a "legii memoriei istorice" adoptate la sfârşitul lui 2007, care permite descendenţilor de spanioli exilaţi în timpul războiului civil sau al regimului franchist să ceară naturalizarea. Depăşit de succesul legii, guvernul a prelungit cu un an posibilitatea legală pentru a depune cererea pentru preţiosul sesam la consulat, deci până în decembrie 2011. Până atunci, numărul de noi spanioli ar putea atinge cifra de 500 000.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect