Alegeți o limbă
În câteva zile,scrie Le Temps de la Geneva, "cazul a devenit un incident diplomatic major între cele două ţări. Dar de asemenea între Israel şi Uniunea Europeană”. Euobserver.com explică faptul că pe când "prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, aşteptat în 25 august la Bruxelles pentru discuţii axate pe extinderea coloniilor evreieşti, cere ca Suedia să condamne oficial articolul", Ministrul Afacerilor Externe Suedez refuză. Carl Bildt a scris pe 21 august în blog-ul său că "conform principiului libertăţii de exprimare, aşa cum este înţeles el în Suedia, guvernul nu are tendinţa de a condamna articolele în ziare", spune euobserver.com.
Site-ul din Bruxelles adaugă de asemenea că "tensiunea diplomatică a crescut după ce Ministrul Israelian al Finanţelor Yuval Steinitz a declarat că domnul Bildt, care va vizita Israelul în 10 septembrie, nu mai este binevenit" . Le Temps raportează că "ministrul de Interne al Israelului, Elie Yshai, a confirmat duminică că nu va reînnoi vizele şi permisele de sejur ale mai multor jurnalişti suedezi în Israel. În aceeaşi mişcare, Biroul de presă guvernamental nu le va mai elibera legitimaţiile oficiale care le permit, printre altele, să circule liber în teritoriile palestiniene".
Euobserver.com reaminteşte în cele din urmă faptul că "relaţiile dintre UE şi Israel s-au deteriorat în mod constant de la începutul anului, de la atacul israelian împotriva Gaza : Bruxelles a suspendat de atunci consolidarea relaţiilor şi a anunţat că nu va exista nici o modificare, până când Israelul nu-şi va opri extinderea coloniilor în teritoriile palestiniene ocupate". Pentru Der Spiegel aceasta este "cea mai profundă criză diplomatică dintre Suedia şi Israel de ani de zile". Săptămânalul german încearcă totuşi să explice perspectiva israeliană : "Această acuzaţie de furt de organe aduce aminte de stereotipurile antisemite din Evul Mediu, după care evreii ar fi folosit sânge de creştini pentru ritualurile lor religioase".
Pe blog-ul său, ziaristul israelo-polonez Eli Barbur afirmă că "în percepţia israelienilor, Suedia, cu ai ei 9 milioane de locuitori, este ţara cea mai anti-Israel din Uniune (40% dintre suedezi recunosc că au sentimente antisemite)" şi adaugă că "în calitate de preşedinte al UE, Suedia nu va putea negocia în mod eficient asupra Orientului Mijlociu (în ciuda voinţei puternice, împreună cu restul Europei, de a reuşi), dacă nu-şi prezintă scuze oficiale".
În cotidianul israelian Jerusalem Post, fostul ambasador israelian Zvi Mazel a spus că "în ultimii douăzeci de ani, Israelul a fost atacat fără discriminare de către guvernele europene, în timp ce presa europeană denaturează informaţiile venite din Orientul Mijlociu. Presa suedeză a fost în fruntea acestei tendinţe, iar cu articolul publicat săptămâna trecută de Aftonbladet, a depăşit clar orice limită". Dl Mazel a reaminitit apoi trecutul pro-nazist al principalului cotidian suedez, "tipul de dictatură exercitată de către Partidul Social-Democrat şi de sindicate - ambele anti-israeliene - asupra presei" (inclusiv Aftonbladet) şi invită Israelul să răspundă la "atacul din Europa, în special din Europa de Vest şi din ţările UE. Această demonizare a Israelului este o ameninţare reală care trebuie să fie luată în serios".
Un alt mare ziar israelian, Haaretz, încearcă să pună evenimentele în contextul lor, citând-o pe Lena Posner, preşedinte al Consiliului oficial al Comunităţilor Evreieşti din Suedia, după care "cererea Israelului către guvernul suedez de a condamna articolul din Aftonbladet a exagerat disproporţionat toată povestea. Nimeni nu a observat articolul - care era cu siguranţă anti-semit şi greşit - pentru că era îngropat în adâncul ziarului. Dar răspunsul israelian l-a împins pe jurnalistul care l-a scris, Donald Bostrom, în faţa scenei şi în inima opiniei publice dominante în Suedia. Mai rău", a declarat Lena Posner, este că "dezbaterea a trecut de la antisemitism la libertatea presei în Suedia : în loc de a se verifica articolul, s-a transformat într-o afacere de libertate de exprimare. Guvernul nu va condamna articolul", conchide Lena Posner."Aici, libertatea de exprimare este sfântă".
În acest sens, remarcă cotidianul austriac Die Presse, "când a fost vorba de caricaturile lui Mahomed, Ministerul de Externe al Suediei a trimis o scrisoare de protest guvernului danez".
În coloanele din Aftonbladet, în cele din urmă, redactorul-şef Helle Klein spune că reacţiile guvernului israelian "bat recordul exagerării". După părerea ei, "guvernul israelian, unul dintre cele mai conservatoare din istoria ţării, are nevoie să adune opinia publică în jurul unui inamic extern". Articolul din Aftonbladet ar fi devenit astfel "o oportunitate pentru guvernul israelian de a-şi demonstra dârzenia împotriva pretinsului antisemitism", ceea ce ar trebui să stârnească, scrie ea "îngrijorare chiar şi printre cei mai fervenţi prieteni ai Israelului".
