Alegeți o limbă
“După Grecia și Italia, Franța?”, se întreabă pe prima pagină Le Monde ca urmare a unui curent de panică transmis de piețe referitor la calitatea datoriei suverane a Franței. Joi, 10 noiembrie, diferența între obligațiunile pe zece ani ale Germaniei și cele ale Franței au atins un nou record istoric peste cele 170 de puncte de referință.Un decalaj care reflectă diferența de tratament a investitorilor pentru cele două țări, ambele notate cu AAA.
PentruLibération, decalajul se explică printr-o “demobilizare masivă a băncilor de pe piața datoriilor suverane”, investitorii europeni debarasându-se cu toată puterea de datoria suverană a țărilor din zona euro considerate “riscante”:
Acest se salvează cine poate general a fost lansat de băncile germane. Deutsche Bank, la sfârșitul lui iulie a scăpat astfel de 8 miliarde din datoria italiană, ceea ce a declanșat coborârea în infern a peninsulei [… Din aproape în aproape panica pune stăpânire pe toată lumea, fiecare vrând să se debaraseze de activele considerate fragile]… Cel mai rău este că această neîncredere în privința zonei euro este alimentată, în principal, de actorii piețelor europene – bănci, asiguratori, fonduri de pensii… - și nu de către instituțiile externe,
Newsletter în limba română
subliniază cotidianul francez.Nervozitatea piețelor asupra datoriei franceze a fost în plus întărită de o mare gafă a agenției de rating Standard&Poor's care, în timpul zilei de 10 noiembrie, a difuzat din greșeală unora dintre abonații săi un “mesaj” anunțând scăderea ratingului Franței. O informație dezmințită de “S&P”, scrie Le Monde care amintește că la jumătatea lui octombrie agenția Moody’s “dăduse o primă lovitură de cuțit ratingului de triplu A al Franței, anunțând că își oferea un răgaz de trei luni pentru a vedea dacă perspectiva stabilă a notei era încă justificată”, scrie Le Monde. În sfârșit, Comisia Europeană, reprezentată de comisarul pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, a reacționat joi, 10 noiembrie la prezentarea celui de-al doilea plan de austeritate anunțat luni de premierul François Fillon, cerând Parisului să ia “măsuri suplimentare pentru a corecta deficitul său public excesiv” în 2013. “Bruxelles estimează că acest deficit nu se va îmbunătăți decât puțin, în jurul a 5% din PIB în doi ani, un rezultat departe de cele 3 procente la care se angajase Franța în fața Comisiei”, scrie Libération.
