Alegeți o limbă
"Totul este întotdeauna mai bine în Estonia", scrie redactorul-şef al ziarului Ziemeļlatvija, Ingūna Johansone, în momentul când îi sosesc oaspeţi. În zâmbetul din colţul gurii ei se simte bine ironia : "Asta-i ce spun de obicei letonii, dar nu cred să fie o mare diferenţă". La redacţia jurnalului din Valka, atunci când cineva începe să vorbească despre Valga şi Valka, se găseşte întotdeauna altcineva care să-şi amintească de un fost coleg plecat să lucreze în Estonia. "Şi fiul meu lucrează în Estonia", adaugă un altul. "Un prieten caută de lucru acolo... Am o rudă care munceşte deja acolo..." Nimeni nu poate spune exact câţi letoni lucrează în Valga. Ei ar fi aproximativ 200, ceea ce nu este neglijabil pentru un oraş mic.
Letonii au descoperit de asemenea magazinele estoniene. Şi chiar dacă ei consideră că preţurile au crescut în Estonia de la introducerea monedei euro, continuă să se ducă acolo cu sutele, în fiecare sfârşit de săptămână, pentru a face cumpărături. "La Valga, un apartament din cinci este cumpărat de un leton", spune agentul imobiliar Hans Heinjärv. "Dar nu cunosc niciun estonian care să fi cumpărat un apartament". În cele din urmă, letonii au început de asemenea să meargă la spitalul din Valga. Anul trecut, 300 dintre ei au primit tratament medical în Valga şi 82 s-au născut acolo (în anul precedent cifrele erau de respectiv 50 şi 17).
O infiltrare tăcută
Până în prezent, acest fenomen era un fel de infiltrare tăcută neorganizată. Dar în noiembrie anul trecut, tânărul primar din Valga, Ivar Unt, a trecut la atac. El a lansat o campanie invitându-i pe letoni să se înregistreze pe lângă administraţie în calitate de locuitori din Valga. Un cec cadou echivalent de 319 euro a fost oferit unuia dintre participanţii la campanie, prin tragere la sorţi. "Este scandalos!", a răspuns primarul din Valka, Kārlis Albergs. Jurnaliştii letoni au pus şi ei paie pe foc. Televiziune, radio şi ziare au sosit din Riga şi au arătat imaginile unei Valga înfloritoare şi a unei Valka care stagnează.
În realitate, Valga nu este un colţ bogat al Estoniei. Potrivit fondului de asigurări pentru şomaj, numai Ida-Virumaa [regiunea rusofonă din nord-estul Estoniei] numără mai mulţi şomeri. Iar statisticile arată că salariile sunt cele mai scăzute din ţară. Desigur, Valga nu este nici un ghetou cu vagabonzi la orice colţ de stradă. Sărăcia este foarte relativă. Adică sunt ceva mai multe case mai distruse iar aspectul general al oraşului este puţin mai obosit decât în alte oraşe din Estonia. Amprenta cea mai grea pe Valga este cea lăsată de către Uniunea Sovietică, când au fost construite în acest oraş feroviar de frontieră multe unităţi industriale de care nimeni nu mai are astăzi nevoie.
În ciuda tuturor acestor lucruri, Valga este într-o poziţie mai bună decât Valka letona. În primul rând, Valga este mai mare şi mai bogată decât Valka: salariile sunt mai mari, ajutoarele sociale mai importante. În plus, oraşul este ceva mai dezvoltat datorită clădirilor sale noi, centrelor sale comerciale, celor câtorva mici întreprinderi, şcolilor frumoase şi marelui spital.
Dintr-un oraş în altul, ca dintr-o epocă în alta
Sub zăpadă, diferenţa dintre cele două oraşe nu este foarte vizibilă. În timpul verii, oamenii spun că a trece din partea estoniană în partea letonă a oraşului este ca a intra într-o altă epocă. Dar ceea ce este cu adevărat diferit pentru oameni este că "în Valga se poate încă găsi de lucru", spune Marite Runka, o letonă care munceşte într-o fabrică de textile din estona Valga. Anu Eesmaa, şef de producţie în fabrica care aparţine unor finlandezi, glumeşte zicând că Marite Runk este şefa "liniei letone", deoarece conduce o echipă compusă din mai mulţi letoni. În jur de douăzeci dintre aceştia lucrează în fabrică.
Nimeni nu-i aduce. Ei vin singuri. O cunoştinţă ar fi recomandat pe unul, un prieten ar fi invitat pe altul... antreprenorii estonieni insistă asupra faptului că nu caută în mod special să angajeze letoni. Aşa se întâmplă, este o coincidenţă.
Tânărul primar din Valga, Riho Unt, stă în micul său birou în faţa fotografiei oficiale a preşedintelui estonian Toomas Hendrik Ilves. El oferă oaspeţilor ceai şi biscuiţi şi vorbeşte despre un acelaşi oraş situat în două state diferite. Letonilor le place de primarul părţii estoniene ale oraşului, pe care îl găsesc inovator, curajos şi întreprinzător. Primarul din Valka, Kārlis Albergs, un om de "şcoală veche" la vârsta de pensionare, este opusul său. Campania pentru a încuraja letonii să se înregistreze nu a avut în cele din urmă un impact real : numai zece persoane au răspuns la apel. Era destul de greu de a găsi un loc pentru a se înregistra. Dar atunci când această informaţie va circula bine iar înregistrarea va fi mai bine organizată, numărul de sosiri în Valga ar putea exploda. Ivar Unt asigură că este doar un început. Suficient însă pentru a îngrijora politicienii letoni.
