Bugac (Ungaria), 12 august 2012. O delegaţie maghiară defilează la Kurultaj.

Viktor Orbán caută un leagăn, şi mântuirea, în Asia

Ostracizat în Europa pentru derivele sale autoritare, guvernul maghiar se angajează într-o politică de "deschidere spre Est". În căutarea sa de noi aliaţi în Est, el invocă acum presupusa descindere a maghiarilor din triburile Asiei Centrale, un alt mit întreţinut de extrema-dreaptă maghiară.

Publicat pe 16 august 2012 la 16:02
Bugac (Ungaria), 12 august 2012. O delegaţie maghiară defilează la Kurultaj.

Europa, pieţele financiare şi investitorii se obişnuiseră cumva cu politica economică neortodoxă a guvernului lui Viktor Orbán. Dar iată că în toiul verii, când şi Bursele par să fie cuprinse de toropeală, partidul maghiar la putere a decis să surprindă mergând să susţină un festival obscur care promovează legăturile între naţiunea maghiară şi triburile din Asia Centrală, în cadrul turanismului [curent ideologic care propovăduieşte unirea urmaşilor triburilor turcice din Asia Centrală].

Această mişcare este de altfel legată de actuala şi de fosta extrema-dreaptă maghiară. Şi, în mod clar, un nou subiect de discordie între Budapesta şi restul Europei.

Între 10 şi 12 august trecut, aproape 250 000 de oameni au participat, în pusta [stepă maghiară], aproape de micul oraş Bugac, în centrul Ungariei, la al patrulea festival Kurultaj, o întâlnire între triburile şi popoarele care revendică apartenenţa la o tradiţie turanică. S-a considerat mai întâi că turanienii veneau din Iran, apoi din Turcia, înainte ca unele popoare din Asia Centrală să pretindă, mai târziu, că erau descendenţii turanienilor. Dar astăzi, majoritatea specialiştilor sunt de acord să spună că această ultimă teorie nu este decât o legendă modernă.

Un element al ideologiei fasciste

În Ungaria, turanismul - ideea că maghiarii sunt urmaşii turanienilor - a câştigat popularitate în cercurile de dreapta, mai ales în perioada interbelică. O parte a elitei maghiare căuta astfel să treacă de complexul născut din Tratatul de la Trianon, prin care Ungaria îşi pierdea două treimi din teritoriul său şi o treime din populaţie.

Newsletter în limba română

Mult mai periculos decât Turán I - unicul tanc maghiar al celui de-al doilea război mondial, construit sub licenţă Škoda - turanismul a fost un element constitutiv al ideologiei fasciştilor maghiari conduşi de Ferenc Szálasi. Membrii actuali şi partizanii partidului de extrema-dreaptă Jobbik, care se distinge prin deschiderea sa faţă de ideile anti-semitismului, se referă direct la nemestnicia lui Szálasi.

Cu un dram de cinism şi de ironie, s-ar putea spune că Jobbik susţine în public declaraţiile anti-israeliene ale liderilor iranieni nu numai din ideologie, ci şi pentru că este convins că maghiarii şi iranienii au strămoşi comuni.

"A regăsi rădăcinile naţiunii maghiare"

Anul acesta, festivalul Kurultaj din Bugac, care până nu demult era asociat mai ales cu Jobbik, a devenit pentru prima oară un eveniment semi-oficial. Potrivit agenţiei de ştiri MTI, Márton Gyöngyösi, vice-preşedinte al Jobbik (şi de asemenea vice-preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului), ar fi insistat, în timpul unei conferinţe de presă organizată la sfârşitul săptămânii trecute, asupra necesităţii de a regăsi rădăcinile naţiunii maghiare în est şi asupra minciunii teoriei fino-ugrice "pe care duşmanii maghiarilor încearcă să le-o instileze".

Gyöngyösi a salutat politica oficială de "deschidere spre est" a guvernului. Dar, pentru Budapesta, această căutare de aliaţi în Asia nu este, de fapt, decât o încercare de a compensa izolarea diplomatică în care se află astăzi în Europa. Şi în acest scop, un turanism desprăfuit se potriveşte foarte bine.

Sándor Leszák, vice-preşedinte al Fidesz [partidul lui Viktor Orbán, la guvernare], a întâmpinat liderii tribali în Parlament şi guvernul a contribuit cu 70 milioane de forinţi [aproximativ 251 000 de euro] la organizarea evenimentului. Weekend-ul trecut se puteau deci descoperi atât bătrânei în costume folclorice ocupând băncile parlamentare "art nouveau", cât şi diverse scene de luptă şi spectacole de vânătoare cu şoimi.

Mai aproape de extrema-dreaptă

Dar poate că în definitiv nu este un eveniment atât de ciudat. Cotidianul pro-guvernamental Magyar Nemzet a intervievat de exemplu un uigur emigrat în Germania, pentru care evocarea rădăcinilor (mitice) este strâns legată de lupta împotriva opresiunii în Regiunea Autonomă Uigură (Xinjiang) din China. El a mulţumit "fraţilor lui maghiari" pentru a-i fi îngăduit să-şi amintească de cultura şi obiceiurile poporului său.

După recenta "reabilitare" a lui Miklós Horty, dictatorul perioadei interbelice, al cărui nume este purtat din nou de unele străzi, şi după criticile internaţionale la adresa Ungariei pentru creşterea anti-semitismului din ţară, exploatarea comună de către guvern şi fascişti a mitologiei turanice poate sugera că Viktor Orbán şi partidul său sunt mai apropiaţi de Jobbik decât îşi închipuiau europenii până acum.

Extremă-dreapta

Un deputat european antisemit descoperă că este evreu

În urmă cu câteva luni, Csanád Szegedi, în vârstă de 30 de ani, încă era politicianul cel mai celebru şi cel mai influent din cadrul formaţiunii de extremă-dreapta Jobbik, relatează publicaţia Il Post.

Csanád Szegedi era cunoscut mai ales pentru declaraţiile cu accente antisemite, în care îi acuza pe evrei să ar încerca 'să cumpere ţara', să ocupe principalele funcţii politice şi să desacralizeze simbolurile naţionale ungare.

Dar, în luna iunie, cariera sa a luat o turnură neaşteptată. Pe fondul zvonurilor care circulau pe Internet, Szegedi a admis că descoperise recent că bunicii din partea mamei erau evrei. Forţat să demisioneze de către structurile de conducere ale Jobbik, Csanád Szegedi şi-a predat carnetul de partid la sfârşitul lunii iulie. Dar a refuzat să demisioneze din funcţia de parlamentar european. Formaţiunea Jobbik susţine că Szegedi nu a fost exclus din cauza originilor sale, ci din cauza presupusei tentative de a muşamaliza cazul, în 2010, cu ajutorul unor fonduri publice deturnate. Potrivit Il Post, Szegedi a cerut o întrevedere cu rabinul ultraortodox Slomo Koves, declarând că doreşte să viziteze fostul lagăr de concentrare de la Auschwitz “în semn de respect”.

Categorii

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect