Alegeți o limbă
"Pentru Parlamentul European, sunt momentele jubilatorii în care se visează egalul Congresului Statelor Unite", a scris Le Figaro. Timp de opt zile, cei 26 comisari numiţide către ţările membre sunt rând pe rând audiaţi de către deputaţii europeni. Vorbind timp de 3 ore, ei trebuie să răspundă la întrebări, după un chestionar specific: exerciţiul constând în evaluarea calificărilor candidaţilor, angajamentul lor european şi pertinenţa numirii acestora. La sfârşitul procedurii, pe 26 ianuarie, aleşii vor investi în mod oficial comisarii, ale căror mandate expiră în 2014. Dar pot şi cenzura în bloc Comisia, forţându-i preşedintele, José Manuel Barroso, şi Statele să treacă din nou examenul. "Este un moment important în viaţa Parlamentului european (...). Euro-deputaţii au o adevărată armă pentru a exercita un control politic şi democratic. Este ca şi cum parlamentarii belgieni ar pune pe grătar miniştrii pentru a le verifica competenţele înainte de a le vota investitura", comentează La Libre Belgique.
"Secvenţa de douăzeci şi şase de "interogatorii" va oferi, actorilor precum şi alegătorilor, rara posibilitate a unui adevărat teatru politic", mai spune încă Le Figaro, amintind că "acest tip de test public şi individual este încă destul de rar de această parte a Atlanticului". Este o ocazie pentru cei 736 de deputaţi "de a-şi arăta autoritatea faţă de cele 27 de capitale care au ales comisarii, şi faţă de preşedintele Comisiei, care a împărţit portofoliile".
Aceste audieri nu sunt doar o simplă formalitate. "În spatele paravanului diplomatic, se ascunde un cazan clocotitor de emoţii", scrie cotidianul polonez Polska. Pentru unii candidaţi "exerciţiul va fi deosebit de dificil", remarcă cotidianul românesc Evenimentul Zilei. În special pentru românul Dacian Cioloş, propus pentru portofoliul Agriculturii, şi pentru bulgăroaica Rumiana Jeleva, desemnată pentru Cooperare şi ajutorul umanitar. Cioloş va trebui să "facă pace între interesele conservatorilor care susţin subvenţiile directe pentru agricultori şi cele ale liberalilor care doresc reforma Politicii agricole comune". Pentru Rumiana Jeleva, întrucât după unele zvonuri, soţul ei ar avea legături cu crima organizată din Bulgaria. Un alt candidat în centrul atenţiei, după ziarul Polska, ar fi slovacul Maros Sefkovic, desemnat pentru Educaţie, pe care trecutul său l-ar putea prinde din urmă: absolvent al unei şcoli de prestigiu din Moscova, în care KGB-ul îşi recruta agenţii, este deja puternic criticat în rîndurile PPE (Partidul Popular European), care a anunţat oficial că "o personalitate care a avut legături cu un regim autoritar în trecut nu poate deveni comisar european", reaminteşte ziarul polonez. "Numit pentru Piaţa internă şi servicii financiare, audierea lui Michel Barnier, va fi urmărită îndeaproape de presa britanică care va verifica dacă francezul dă impresia de a dori să impună Londrei măsuri restrictive", observăde asemenea Euobserver.com.
Prima care a început audierile, vice-preşedinte al Comisiei şi Înalt Reprezentant pentru Politica externă, Catherine Ashton îşi va atrage "focurile încrucişate ale euro-scepticilor britanici, care o acuză de a fi laburistă, şi ale euro-entuziaştilor continentali, care nu digeră ca chipul diplomaţiei europene să fie britanic", subliniază Le Figaro. Cu toate acestea, dacă una dintre cele douăzeci şi şase de audieri este problematică, este probabil că preşedintele Comisiei nu va persita să o impună. "Jose Manuel Barroso păstrează o amintire dureroasă a încăpăţânării lui în 2004: deputaţii europeni ameninţau de a-i torpila întreaga echipă, prin refuzul italianului Rocco Buttiglione, considerat impropriu pentru portofoliul Justiţiei din cauza viziunii sale retrograde a homosexualităţii", aminteşte Le Figaro. Italianul a trebuit în cele din urmă să se retragă.
