Alegeți o limbă
Până acum, acest fenomen era necunoscut în ţara noastră. Dar, cu criza economică, din ce în ce mai mulţi oameni îşi caută de mâncare prin gunoaie. Înainte, doar romii sau vagabonzii o făceau. Apoi au venit imigranţii din Asia sau Africa care adunau lucruri în cărucioarele de supermarket. Astăzi, cei care scormonesc prin gunoaie sunt grecii. Unii caută lucruri de vânzare. Alţii tot ce este comestibil.
Samat Eftehar este originar din Iran. El este proprietar al unei cârciumi în Exarchia de 25 de ani. "Este un mic cartier încă viu. Cunosc majoritatea locuitorilor de ani de zile. Am văzut oameni cu venituri mici cărora le-au fost reduse şi mai mult salariile, oameni demni, ajunşi să fie obligaţi să caute prin gunoaie ceva de mâncare", povesteşte acesta.
Din când în când, el dă de mâncare câtorva oameni nevoiaşi pe care-i cunoaşte. "Cred că nu am văzut ultima scenă a tragediei. Situaţia se înrăutăţeşte, există o adevărată foamete, spune Samat Eftehar. Foamete nu înseamnă "nu mai am ce să mănânc", ca în Africa, foametea, pentru mine, înseamnă şi cineva care nu poate cumpăra carne nici măcar o dată pe lună".
În aceste vremuri de recesiune, o mulţime de produse alimentare sfârşesc la gunoi. În fiecare an, 89 de milioane de tone de alimente sunt aruncate, ceea ce reprezintă 180 de kilograme pentru fiecare european. Gospodăriile aruncă 43% din această cantitate, de multe ori din cauza datelor de expirare.
"Strângătorii", noua clasă socială ateniană
Giorgos Arabatzoglou lucrează la serviciile de curăţenie ale primăriei din Penteli, în nordul Atenei: "Chiar şi în această suburbie bogată, oamenii caută prin gunoaie, mai ales după pieţe. Acest fenomen s-a amplificat recent, spune el. Găsim întotdeauna saci de gunoi sfâşiaţi, deci presupunem că oamenii caută. În plus faţă de supermarket-uri şi gunoaie, mai sunt şi vânzătorii de souvlakis. Recent, am văzut o scenă neobişnuită. O tânără femeie, în faţa unui supermarket, bine îmbrăcată, căuta într-un teanc de iaurturi cele mai puţin perimate".
Giannis Apostolopoulos, consilier al primarului din Atena, constată că "fenomenul s-a amplificat de o lună şi jumătate, deşi există de 10 ani în ţară. Este mai vizibil deoarece ne afectează în mod direct. Vedem pensionari cu pensii mici, şomeri uneori tineri". El observă că acest fenomen depăşeşte oraşul Atena. "Este un fapt. Dar aici, organizăm în fiecare zi o supă populară şi vin şi persoane care locuiesc în alte cartiere. În plus, containerele de gunoaie de la Atena sunt cele mai pline".
Dimitri are 40 de ani. El conduce De mai mulţi ani macaralele primăriei din Atena. Are patru copii şi a recuperat din gunoaiele altora ceva mobilă pentru holul lui. "Nu aveam nici 10 euro în buzunar ca să-mi cumpăr ţigări. Primăria nu ne mai plătise de mai multe luni şi când am văzut mobila aruncată în cartierul Aigaleo am profitat de ocazie. Un coleg mi-a spus să le vând şi prima oară am câştigat 60 de euro în două după-amiezi!"
Dimitri şi-a schimbat maşina şi a cumpărat o camionetă mică. Când fiica lui cea mai mare vede mobilă în stradă, ea îl sună ca să meargă să o ia. Garajul din blocul lui a devenit un atelier de lucru. "Scot 300-400 de euro pe lună şi mai ales pot avea bani de buzunar". Ca şi el, au apărut din ce în ce mai mulţi "strângători".
Prima pagină
Din nou sacrificii
Precum majoritatea cotidienelor greceşti, To Ethnos anunţă “sânge şi lacrimi” pentru cititorii săi, explicând că “guvernul are de gând să mai dea afară şi să mai taie 20% din salariile funcţionarilor”. Pentru că Atena se află sub presiunea troicăi UE-BCE-FMI pentru a anunţa un plan de reducere a deficitului şi de reforme ale statului dacă vrea să obţină cea de-a şasea tranşă a ajutorului promis în 2010. Această tranşă de 8 miliarde ar fi trebuit să fie vărsată în luna septembrie.
