Alegeți o limbă
Agenţia de certificare suedeză KRAV a anunţat recent că agriculturile biologice suedeze vor trebui să se conformeze din 2012 la reguli extrem de stricte pentru obţinerea etichetei ecologice. Este propusă o listă de condiţii, cum ar fi lupta împotriva produselor chimice în culturi, utilizarea energiei verzi pentru funcţionarea tractoarelor, limitarea emisiilor de azot din îngrăşăminte şi o reducere a consumului de energie pe produs.
Din 2012, agricultorii trebuie de asemenea să prezinte proiecte pentru a trage tot consumul energetic al fermei din surse durabile începând din 2015. Dinamismul suedez este uimitor. Omologul său olandez Biologica are drept scop oprirea utilizării combustibililor fosili în sectorul ecologic abia din 2020. "Produsele biologice nu sunt soluţia finală", spune Johan Cejie prin telefon de la Uppsala. El este responsabil cu reglementarea în KRAV. "Noi trebuie să continuăm, pentru că problema climatică este urgentă. Aceasta înseamnă că trebuie să facem ceva mai bun decât biologicul".
Există, evident, o discuţie în cadrul organizaţiei sale, a declarat Cejie, şi agricultorii nu se bucură în unanimitate la ideea de norme mai stricte. "Dar consumatorul suedez cere din ce în ce mai mult ca munca agricolă şi transportul de produse să fie realizate în mod durabil".
Kilometri alimentari
Problema "kilometrilor alimentari" [în engleză: "Food Miles"] este foarte sensibilă în sectorul biologic. Fundamentaliştii preferă merele biologice din Argentina merelor ne-biologice din Betuwe [regiune olandeză de livezi]. Realiştii cred totuşi că situaţia merge mult prea departe. Pentru ei, importul cu avionul de produse biologice dintr-o ţară îndepărtată este inacceptabilă atunci când se cultivă în mod durabil în apropiere produse similare.
Cejie emite o rezervă cu privire la aceşti kilometri alimentari. "Este un subiect foarte complicat pentru că intervin de asemenea considerente sociale. Excluzând transportul cu avionul, este vorba de asemenea de mici agricultori din ţările în curs de dezvoltare care au acum acces cu produsele lor ecologice la o piaţă de consum cu substanţiale resurse financiare".
Puterea marilor actori din lanţul alimentar poate juca de asemenea un rol important. Organizaţia biologică britanică Soil Association a anunţat anul trecut, într-o încercare de a limita kilometrii alimentari ai produselor biologice, că produsele importate pe cale aeriană nu mai puteau purta eticheta bio. Sub presiunea lanţurilor de supermarketuri Sainsbury's şi Waitrose, care vând multe alimente biologice, organizaţia a revenit asupra deciziei sale la începutul acestui an. Supermarket-urile au afirmat că produsele cultivate local, în special produsele de seră, pot provoca mai multe emisii de CO2 decât produsele cultivate în câmpii deschise în ţări mai depărtate. De aceea, după părerea lui Cejie, suedezilor nu le pasă atât de kilometrii alimentari cât de rata de emisii de CO2 produse.
În Europa, suedezii dau exemplul cu această abordare. Dar de ce Olanda nu intră în acţiune decât opt ani mai târziu ? Cejie presupune că interesele economice joacă un rol. "Olanda are negocianţi mari în produse ecologice. Fiecare creştere a costurilor este deci foarte sensibilă. Dar trebuie să recunoaştem ceea ce este evident, Suedia are o poziţie mai bună de plecare. Ea are multă energie verde sub formă de hidro-energie şi de lemn. Pentru culturile ei în seră, Olanda are doar gaz. Şi să nu uităm de consumatorul suedez. Mi se pare mult mai exigent decât omologul său olandez".
OPINIE
Pentru Bruxelles, a mânca local este anticoncurenţial
"Mâncaţi mai puţină carne de bou", "Privilegiaţi produsele locale" sau "Mâncaţi mai degrabă coacăze la voi decât banane" - aceste sfaturi binevoitoare despre principiile unei alimentaţii sănătoase şi respectuoase a mediului înconjurător, provenite de la autoritatea agro-alimentară suedeză (Livsmedelsverket) nu sunt totuşi pe gustul Uniunii Europene. Comisia estimă că aceste recomandări atacă libera piaţă de produse şi servicii, informeazăTageszeitung. "Sigur, în trecut Bruxelles a pronunţat deja obiecţii împotriva campaniilor de stilul "Cumpăraţi british". Totuşi, acestea din urmă nu aveau aceleaşi probleme climatice şi de mediu ca tablou de fundal", remarcă ziarul berlinez.
Mai mult, contestaţia de la Bruxelles nu obţine efectul dorit, ci mai degrabă contrariul, căci, subliniază Tageszeitung, "ea dă sfaturilor de la Stockholm o publicitate nesperată". Acestea nu sunt trimise prin Poştă, ci sunt încărcabile gratuit pe site-ul organismului, sub numele "Propuneri către Uniunea Europeană despre alimentaţia compatibilă cu mediul înconjurător şi sănătatea". Ceea ce, conchide ziarul, "UE nu poate interzice suedezilor să le pună în practică".
