Cheltuielile, tot greu de controlat

În ciuda tuturor promisiunilor de transparenţă, banii europeni continuă să fie, de multe ori, prost cheltuiţi de companii și state membre. Dar fraudele și folosirea lor în alte scopuri rămân greu de dovedit și sunt rareori pedepsite.

Publicat pe 8 ianuarie 2013 la 16:00

Câteva multinaţionale din Polonia au utilizat aproximativ şapte milioane de euro de la Fondul Social European (FSE) pentru a le oferi cursuri de perfecţionare propriilor angajaţi. Bani ce ar fi trebuit să ajungă, de fapt, la întreprinderile mici şi mijlocii. Nu la persoane care lucrează deja şi în nici un caz la manageri. Rostul acestor bani era, mai degrabă, să atragă pe piaţa muncii cu precădere şomeri pe termen lung şi fără studii superioare.

Cotidianul olandez Trouw, care a publicat în acest weekend ştirea despre banii europeni prost cheltuiţi, citează câteva mari nume: ING, Unilever, Philips şi BGZ, filiala poloneză a băncii [olandeze] Rabobank.

Abuzul ia uneori forme şi mai stranii. “Cu toţii au simbolul euro în ochi”, spune Grzegorz Gorzelak de la Centrul de studii locale europene de la Varşovia, citat de Trouw. “Organizăm cursuri de perfecţionare absurde. Se dau bani pe albume, cărţi de vizită, plicuri pentru CD-uri, pahare de plastic, jucării, bomboane de ciocolată şi memory stick-uri”.

Unde ajung banii

Informaţiile despre abuzuri de fonduri europene nu sunt noi. Acum doi ani, ziarul Financial Times, în colaborare cu Bureau of Investigative Journalism [organizaţie neguvernamentală din Marea Britanie care realizează materiale investigative], a publicat un studiu potrivit căruia programele europene destinate dezvoltării unor regiuni defavorizate ale Europei au degenerat “într-o birocraţie netransparentă”.

Newsletter în limba română

Dacă se întâmplă să fie descoperite, frauda şi abuzurile sunt rareori şi pedepsite. Ziarul a citat atunci şi numele unor multinaţionale ca IBM, Fiat şi H&M. Compania British American Tobacco a încasat subsidii în valoare de 1,6 milioane de euro pentru construirea unei fabrici de ţigări. Potrivit poliţiei italiene, fonduri europene însumând aproximativ 1,2 miliarde de euro ajung în fiecare an pe mâna mafiei.

“Nu se comit abuzuri numai cu bani de la cele trei mari fonduri structurale europene, destinate dezvoltării regionale, încadrării în muncă şi coeziunii sociale”, afirmă europarlamentarul Bart Staes (Groen [Partidul Verde din Flandra]), membru al comisiei antifraudă a Parlamentului European. “Şi subsidiile pentru agricultură îşi ratează destinaţia în mod sistematic”.

Creativitatea nu lipsește

Anul trecut, Curtea de Conturi a descoperit în Italia şi Spania mari parcele de “păşuni permanente” pentru care fuseseră încasate subsidii, dar unde, în realitate, nu erau decât păduri sau alte “elemente neeligibile pentru subsidii”. KLM, compania aeriană olandeză, a fost şi mai creativă. Ea a obţinut, la categoria “export de produse agricole”, subsidii în valoare de 600 000 de euro pentru serviciul de catering de la bordul aeronavelor sale.

“Nu e vorba întotdeauna de fraudă”, spune Staes. “A fost, oare, o idee bună să se utilizeze bani din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru repararea străzilor din jurul Parcului Municipal din Anvers?” Comisia antifraudă a Parlamentului European se luptă de vreo şapte ani să sporească transparenţa mijloacelor financiare europene şi controlul asupra lor. Adevărata problemă e că înseşi instanţele europene sunt incapabile să monitorizeze cheltuirea corectă a multelor miliarde de euro puse la dispoziţie. Din cadrul financiar multianual 2007–2013, pentru cele trei fonduri structurale a fost alocată doar suma de 347 de miliarde de euro, adică o treime din bugetul total al Uniunii Europene. Dacă punem la socoteală şi subvenţiile agricole, vom vorbi în curând despre trei sferturi din acest buget.

E de datoria statelor-membre UE să administreze şi să utilizeze aceşti bani ca pe un adaos la propriile investiţii. Ele dispun însă de o autonomie extremă la acest capitol. Comisia Europeană e conştientă de această situaţie şi “recunoaşte că în anumite domenii, cum ar fi dezvoltarea rurală, coeziunea şi cercetarea, există un mare risc de incorectitudine”, aflăm din aşa-numita “Carte a gafelor”, publicată recent de Curtea Europeană de Conturi.

Potrivit lui Staes: “De-a lungul anilor, administraţiile naţionale şi regionale au ajuns să nu mai vadă în aceste fonduri bani europeni, ci propriii lor bani. Prin urmare, supravegherea e mai degrabă insuficientă. Curtea Europeană de Conturi a estimat că, în şaptezeci la sută dintre neregulile pe care le-a descoperit în urma controalelor efectuate, statele-membre ar fi trebuit să-şi dea seama foarte bine că banii nu au fost investiţi sută la sută corect.”

O vacă bună de muls

În 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care pleda în favoarea unei politici de naming & shaming [autorităţile fac publice situaţiile în care e încălcată legea sau regulile de desfăşurare a anumitor activităţi], dar o asemenea politică întâmpinase şi anterior obstacole juridice. Victimele pot apela cu uşurinţă la Curtea Europeană de Justiţie, care protejează cu stricteţe sfera privată. La sfârşitul anului trecut, comisarii europeni pentru politici sociale, politici regionale şi agricultură au promis că vor adopta, la începutul lui 2013, o iniţiativă comună privind eliminarea acestor obstacole.

Între timp, şi Comisia antifraudă a Parlamentului European a expus această idee, pentru a-i responsabiliza pe miniştrii finanţelor din statele-membre.

Până acum doar patru state-membre s-au raliat în mod ferm la această propunere. Suedia, Danemarca, Marea Britanie şi Olanda. “Nu întâmplător, e vorba de ţări în care euroscepticismul e mai pronunţat”, explică Staes.

Pe deasupra, criza însăşi poate face ca şi mai multe state-membre să trateze Europa ca pe o vacă bună de muls. Staes: “E posibil să crească tentaţia de a întinde mâna după rezerve de bani europeni”. Între timp, criza produce în tempo rapid mai multe pagube decât pot să repare fondurile structurale europene. Luna trecută, Eurostat a estimat că aproape un sfert din cele cinci sute de milioane de locuitori ai Europei trăia în 2011 la limita sau sub pragul sărăciei. “În UE, peste 27 la sută dintre copii sunt ameninţaţi de sărăcie sau de excluderea socială”, a spus Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

Polonia

Abuzul multinaționalelor

Comisarul european pentru Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, va cere lămuriri autorităţilor poloneze, privind utilizarea subvenţiilor Fondului social european (FSE), informează Trouw. În 5 ianuarie, cotidianul dezvăluise că mai multe societăţi multinaţionale din Polonia utilizaseră fonduri destinate iniţial întreprinderilor mici şi mijlocii, ca şi promovării locurilor de muncă în regiunile defavorizate.
Potrivit Trouw -

cel puţin jumătate din cele 300 de milioane de euro acordaţi până în prezent [de către FSE] a fost utilizată pentru plata stagiilor în cadrul unor întreprinderi cotate în Bursă şi în cadrul unor multinaţionale. [...] ING, Unilever şi Philips, dar şi Mercedes Benz, BMW, Renault, Heinz, EDF, Nestlé, Deutsche Bank şi Pepsi Cola au cerut astfel ca managerii să urmeze anumite perfecţionări profesionale. [...] Bugetul FSE reprezintă 75 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, cu scopul de "a promova munca în cadrul UE". Majoritatea organismelor beneficiare sunt autorităţile locale, antenele pentru şomaj şi organizaţiile non-guvernamentale, care utilizează banii pentru formări profesionale, lupta împotriva şomajului tinerilor, reintegrarea pe piaţa muncii, lupta împotriva sărăciei şi integrarea minorităţilor.
Ziarul îl citează pe Roman Stolarski, directorul unui birou de formare din Varşovia:
când a început programul, în 2005, banii din Bruxelles reprezentau de trei ori mai mult decât putea absorbi piaţa formării profesionale din Polonia. Banii trebuie însă cheltuiţi. Este cu mult mai uşor să îl cheltuieşti cu poiecte mari decât cu unele mai mici. Când avem formări profesionale în cadrul unei mari întreprinderi sunt mulţi participanţi, în timp ce micile mizerii administrative sunt de fapt aceleaşi ca şi pentru o mică întreprindere.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect