"Pe şoseaua care duce de la Braşov spre Covasna miroase, de dimineaţă până seara târziu, a kurtos kalacs şi a pâine de casă cu cartofi. De aici începe zona istorică a Ţinutul Secuiesc". Ionut Fantaziu, reporter la cotidianul bucureştean Evenimentul Zilei, a mers în inima aşa-numitului ţinut Har-Cov, în localitatea Zagon, pentru a verifica, la nivelul microuniversului rural, cât de mult sunt învrăjbiţi oamenii din cauza dezideratului autoadministrării. Cât de importante sunt, pe lânga munca de fiecare zi, ideile de autonomie ale partidului maghiar UDMR, ai cărui membrii militează de mai mulţi ani deja pentru autonomie teritorială in cadrul României. In condiţiile în care există deja un Consiliu Naţional al Secuilor, care a dotat această structură cu un imn, un drapel, însemne oficiale.

Rezultatul? Deloc. Cei 2700 de români şi cam tot atâţia unguri, plus câteva zeci de romi, "s-au mutat dintr-o parte în cealaltă a satului după cum le-au dictat nevoile şi s-au căsătorit după cum i-a năpădit dragostea, fără să ţină cont de vreo împărţeală între etnii". Pentru localnicul Tartoli Bila "trăim cu toţii aici, fată româncă vine la bărbat ungur şi invers. Problema asta e pentru oamenii mari, ăia care apar la ştiri. Eu mă duc la câmp, la pădure, îmi văd de treaba mea şi noroc bun”.

Reporterul descoperă faptul că în Zagon nunţile mixte sunt numeroase şi că oamenii sunt mai preocupaţi de viaţa lor de toate zilele, de problema cartofilor pe care îi cultivă zilnic, decât de aceste probleme "vânturate de politicieni".

Tot zagoneanul ştie atât limba română, cât şi cea maghiară, iar la primărie aproa pe e regulă bătută în cuie la angajare. „Mi se pare cel puţin de bunsimţ ca o secretară, de exemplu, să ştie limba română, dar şi maghiară. Sunt şi bătrâni care ştiu să vorbească în română, dar se descurcă cu mult mai bine în maghiară”, explică viceprimarul Nicolae Coznean, care îşi ţine dicţionarul român-maghiar pe birou, tot timpul la îndemână.

"Într-o zi obişnuită de septembrie, pe uliţele comunei Zagon roiesc căruţe şi tractoare încărcate cu cartofi, principalele roade ale pământului pe care îl muncesc de dimineaţă până seara", scrie Evenimentul Zilei. "Zagonenii spun că o dezbatere pe problema cartofului şi lucrul pământului bate orice alt subiect de discuţie..."