Deşi alegerile de duminică sunt extrem de importante, ziua-cheie nu va fi 17 iunie, ci mai degrabă ziua întoarcerii troicii la Atena, pentru a se întâlni cu noul guvern format după alegeri, oricare ar fi acesta. Dacă ar mai fi existat o mişcare pentru rezilierea unilaterală a memorandumului, o astfel de zi nu ar mai fi avut loc: dacă noul guvern ar adera la această mişcare, nu ar mai fi nicio discuţie. Acum că această posibilitate a fost îndepărtată, întâlnirea guvernului cu troica va avea loc. Dar va fi o experienţă foarte dureroasă pentru participanţi, în special pentru cei care vor să creadă că atitudinea germană se poate schimba. Ieri, cancelarul AngelaMerkel, ca şi ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, au spus clar, din nou, că un astfel de scenariu nu va avea loc.

Total rigid

"Întrebarea dacă Grecia va aplica sau nu programul este de asemenea întrebarea cine ce respectă în Europa de astăzi", a declarat cancelarul german. Schäuble a mers şi mai departe, prezicânddecizia troicii: "Aceasta va constata că memorandumul nu este aplicat, indiferent de rezultatul alegerilor". În acest caz, dl Schäuble a făcut o predicţie foarte puţin riscantă. Întrucât indiferent de rezultatul alegerilor, programul oricum nu este aplicabil. Oricum a fost uitat la toate nivelurile. Iar atitudinea Germaniei faţă de Grecia este deja decisă, şi va fi complet rigidă.

În realitate, atunci când preşedintele Pasok, EvangelosVenizelos, insistă asupra voinţei sale de a colabora cu un guvern Syriza, el insinuează că noul mare partid al ţării trebuie să împartă responsabilităţile care vor trebui asumate în întâlnirea cu troica, precum şi deciziile care vor decurge, sau care nu vor fi luate, din cauză că suntem într-un impas. De altfel, EvangelosVenizelos ştie foarte bine că troica este capabilă să oprească totul şi să plece [s-a întâmplat deja, în 2 septembrie].

Adevăratul impas nu va apărea deci duminică, ci în acea zi. Dacă, între timp, ţara nu reuşeşte să formeze un guvern, sau dacă guvernul format nu reuşeşte să ia decizii, rezultatul va fi acelaşi: toată presiunea se va concentra în jurul ameninţării de întrerupere a finanţării pentru nevoile interne ale Greciei, în timp ce, cel puţin pentru început, nevoile externe, în ceea ce priveşte moneda unică, vor fi în continuare acoperite. Deci ar fi o cursă contra timpului, cu partea greacă într-o poziţie din ce în ce mai dificilă şi mai slabă.

Un guvern de unitate naţională

Dar, într-un asemenea scenariu, într-un adevărat impas, un lucru va fi sigur: un guvern de uniune naţională va fi indispensabil. Deoarece numai acest tip de guvern ar putea cere o amânare în punerea în aplicare a programului – singurul lucru care se poate schimba – şi acest lucru, desigur, cu condiţia ca anumite reforme să fie imediat începute, de exemplu privatizările [precum cea a căilor ferate].

Se poate întâmpla acest lucru? Va fi greu. Săptămâna viitoare, ţara va intra deci în ultima linie dreaptă, cea mai dificilă. Întrebarea nu este dacă Syriza va ajunge sau nu la putere, ci de a şti cum va putea rezista ţara presiunii, indiferent de partidul la guvern. Iar previziunile nu sunt liniştitoare.

Presseurop publică zilnic un articol despre alegerile din Grecia, provenind din presa grecească.