Alegeți o limbă
La doar câteva zile distanţă de alegerile regionale şi europene din Belgia, o nouă polemică afectează relaţiile dintre flamanzi şi francofoni.
Mai multe comune de la periferia flamandă a Bruxelului au interzis pe teritoriul lor orice formă de afişaj electoral în limba franceză, provocând astfel furie în rândurile francofonilor. In Hal, o ordonanţă a poliţiei - din care Le Soir publică un fragment – menţionează că doar partidele flamande îşi pot lipi afişele electorale pe panourile comunei. Autorităţile din Affligem au anunţat la rândul lor că vor acoperi cu hârtie albă toate afişele electorale franceze. "Şapte comune din BHV (Bruxelles – Hal – Vilvorde, singurul departament electoral şi judiciar bilingv din Belgia) nu vor instala deloc panouri pentru a evita mesajele electorale în franceză", precizează La Libre Belgique (Belgia Libera).
Bruxelles este un oraş francofon în proporţie de 90% dar periferia sa se situează în Flandra, unde olandeza este singura limbă oficială. Aproximativ 100 000 de francofoni locuiesc în zona rezidenţială de la periferia Bruxelului. Prezenţa lor şi drepturile lingvistice particulare pe care le au irită partidele olandeze. Acestea cer inclusiv divizarea BHV. Cincisprezece comune au decis de altfel să boicoteze scrutinul european din 7 iunie pentru a protesta împotriva non – divizării acestei regiuni.
"Manevrele flamande de obstrucţionare a afişajului listelor electorale francophone nu sunt doar simple şicane", comentează Le Soir care prezintă indignarea crescândă a partidelor francophone.
Preşedintele federaţiei din Bruxelles a Partidului Socialist, Philippe Moureaux, a condamnat energic aceste manevre groteşti şi ilegale. Pentru Moureaux, acestea reprezintă "un proces de epurare politică şi lingvistică". Belgia Libera evocă fără ascunzişuri un "apartheid preelectoral" şi o "negare a democraţiei".
"Tensiunea creşte", subliniază Le Soir care anunţă că juriştii partidelor francophone analizează toate posibilităţile de recurs împotriva hotărării comunelor Hal si Affligem.
Presa flamandă este destul de discretă vis-a-vis de acest subiect. De Standard şi De Morgen, cele mai importante cotidiene din regiune, se mulţumesc să ignore realitatea. De Morgen dă totuşi cuvântul lui Lodewijk de Witte, guvernatorul Brabantului flamand, care justifică de ce nu a obligat cele şapte oraşe din provincie să instaleze panouri electorale, contrar circularei primite din partea Ministrului de Interne care îi cerea să "ia măsurile necesare pentru ca alegerile locale şi europene din 7 iunie să se deruleze conform legii".
"Responsabilitatea mea este ca alegerile să se deşfăsoare conform legii însă nici o lege nu ne obligă să instalăm panouri ". Guvernatorul a mai precizat în trecere că "o circulară este o recomandare şi nu un instrument legal ". De acum înainte bătălia se va da pe teren judiciar.
