Pentru prima oară în lume, la Helsinki a fost prezentat planul detaliat al unui oraş subteran. Până în 2020 ar trebui să vedem construindu-se 400 de localuri subterane pentru un volum de 9 milioane de m3. Un tunel leagă deja de mai mulţi ani gara centrală a oraşului de un centru comercial aflat la o distanţă de aproape un kilometru.

Acolo se află un magazin cunoscut în toată Europa, Stockmann. Magazinul a fost chiar mărit. Suprafaţa sa a crescut cu aproape 10 000 de m2. Pentru a evita perturbarea traficului în centrul oraşului, pentru a facilita eliminarea molozului şi a transporta materialele, oraşul a construit o reţea întreagă de drumuri subterane.

Un adevărat oraş sub pământ

Şi într-adevăr, această reţea subterană va folosi mai târziu pentru aprovizionarea oraşului, ceea ce va permite o reducere a traficului în vechiul oraş Helsinki. Trei bretele periferice în nordul Helsinki-ului, pe malul mării, vor fi de asemenea construite parţial sub pământ.

Următoarea investiţie va fi numită Pisara, "picătura", în limba finlandeză; va fi o cale ferată subterană care va merge de la suburbii la vechea gară centrală, şi care va avea exact forma unei picături. Şi în trei ani, o cale ferată de tren de mare viteză va lega gara şi staţia de metrou de aeroportul Vantaa, aflat la 20 de kilometri de oraş. Aceasta va fi subterană şi va trece pe sub pistele de aterizare.

Cea mai mare staţie subterană de autobuze a fost construită în urmă cu cinci ani, la Helsinki. Şi locul cel mai vizitat din capitală este Temppeliaukion, care atrage o jumătate de milion de turişti în fiecare an. Spre deosebire de Ierusalim, templul este introdus în deal. Pereţii săpaţi în stâncă dau o acustică excelentă şi este un loc ideal pentru concerte.

Helsinki găzduieşte de asemenea Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, care gerează procedurile de înregistrare şi de control ale produselor chimice în UE. Argumentul decisiv în alegerea locaţiei a fost solul stâncos care permitea săparea a patru etaje de depozite şi săli de conferinţe. Acestea ar rezista chiar şi unui atac atomic, spun cu mândrie stăpânii locului.

La 10 km de centrul istoric al oraşului Helsinki a fost săpată cea mai mare galerie comercială din Europa de Nord. Acolo sunt magazine, dar şi o piscină, un patinoar şi mai multe saune, care fac parte din stilul de viaţă al finlandezilor.

Un tunel în loc de un pod

Dar toate aceste minuni sunt insignifiante faţă de tunelul de 50 km care va traversa Tallinn şi va conecta Finlanda şi Europa. Se speră ca tunelul să accelereze dezvoltarea regiunii şi să reducă dependenţa economiei finlandeze de transportul maritim. Legături rutiere şi feroviare traversând Golful Finlandei vor facilita şi vor accelera transportul de mărfuri şi persoane. Dar decizia de a construi această legătură sub apă între Helsinki şi Tallinn nu a fost încă luată.

La celălalt capăt al Mării Baltice, în strâmtoarea Belt Fehmarn, se construieşte un tunel de 18 km, la 40 de metri sub suprafaţa apei. Costul (peste 5 miliarde de euro) va fi acoperit de Danemarca, care, prin acest tunel subteran, va beneficia de o legătură permanentă cu Germania. Până în prezent, exista doar o legătură pe peninsula Iutlanda (înainte erau poduri şi tuneluri).

Subteranele Stockholm-ului

În Suedia, principala activitate subterană se desfăşoară la Stockholm. Nu s-au auzit atâtea explozii subterane în capitală de pe vremea lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, care a revoluţionat activitatea minieră. Sub Lacul Melar se construieşte un tunel feroviar, care va permite o deschidere a capitalei, de-a lungul oraşului vechi şi trecând pe lângă cea mai veche biserică din oraş, din secolul al XIII-lea, care adăposteşte mormintele istorice ale monarhilor suedezi.

Investiţiile subterane cele mai interesante din Suedia se fac în nord, la Kiruna, faimoasă pentru minereurile sale. Pe trotuarele luminate ale minei, la o jumătate de kilometru sub pământ, mulţimea este mai densă decât pe trotuarele cele mai frecventate din Stockholm, şi practic spus, douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru. Deoarece oricine poate coborî în tunelurile subterane, să privească activitatea minerilor, să viziteze un muzeu, să bea o cafea sau să se plimbe prin alte locuri din oraşul subteran.

În schimb la suprafaţă, Kiruna este sortită să dispară, deoarece s-a aflat că filonul de fier cel mai bogat trece pe sub oraş. Pentru o exploatare fără riscuri, locuitorii vor trebui mutaţi. Nimeni nu ştie exact unde.

Oraşul de jos

Coasta norvegiană investeşte de asemenea sub pământ. Lungimea acestei coaste, inclusiv fiordurile şi insulele litoralului, este de 25 000 km. De curând, norvegienii au încercat să o îndrepte şi să o scurteze, construind pasaje subterane şi tuneluri submarine. Tunelul, care va lega cele mai mari oraşe din Norvegia, Oslo şi Bergen, va fi de aproape 25 de km lungime şi va fi clasificat ca fiind cel mai lung tunel rutier din lume.

Scandinavia face parte din regiunile cele mai puţin populate din Europa. Este destul loc pentru toată lumea deci tendinţa, observată în ultimii ani, de a construi sub pământ pare de neînţeles.

Odinioară se creau oraşe-grădină, iar scandinavii aveau o adevărată măiestrie în acest domeniu (de exemplu cartierul Tapiola din Helsinki). Astăzi se pare că ei preferă să trăiască în locuri care au mai mult de-a face cu oraşul decât cu grădina. Indiferent de ceea ce gândesc urbaniştii, oamenii votează cu picioarele şi portofelele lor. Pentru a se muta în centrul oraşului, ei sunt dispuşi să plătească sume astronomice. Şi, cum scandinavii fug în mod tradiţional de clădirile înalte şi de zgârie-nori, singura alegere rămasă este să sape sub pământ.