Alegeți o limbă
În biroul său, pe o hartă uriaşă, Arnold Arcanques indică unul câte unul găurile de golf care au fost distruse. "Din fericire, prejudiciul a fost mai puţin sever decât s-a aşteptat. Am reuşit să umplem găurile destul de uşor şi n-am fost obligaţi să închidem nici măcar o zi". Arcanques este gerantul unui teren de golf, în Arcanaues, un mic sat la zece kilometri de la renumita staţiune balneară Biarritz. Cu cincisprezece ani în urmă, familia sa a transformat în teren de golf domeniul castelului în care trăieşte de mai mult de nouă secole.
Pentru Irrintzi, străinii sunt o ameninţare
La începutul acestei veri, persoane necunoscute au devastat unele părţi din "green". În trei alte locuri, terenurile de golf au avut aceeaşi soartă. La începutul lunii august, atacurile au fost revendicate de mişcarea separatistă bască Irrintzi, apropiată de ETA. Pentru a explica ceea ce înţeleg prin "Ţara Bascilor nu este de vânzare", ei numesc terenurile de golf "violare a identităţii Bascilor". Potrivit lui Arcanques, ar fi un grup mic, căruia majoritatea bascilor, inclusiv el-însuşi, îi sunt ostili. "Aici, trăim din turism, aşa că de ce ar vrea cineva să alunge turiştii ?"
Pentru membrii Irrintzi, străinii, mai ales cei din Marea Britanie, al căror număr a crescut considerabil de la sosirea unei companii aeriene low-cost, sunt o ameninţare. Irrintzi vorbeşte despre "o invazie", sau de o "colonizare". Iată de ce, spre deosebire de ETA în Spania, atentatele naţionaliştilor basci pe partea franceză ţintesc nu numai pe cei care se opun independenţei basce, dar şi industriei turismului. Mai multe rezidenţe de vacanţă şi agenţii imobiliare au fost afectate. La începutul acestui an, turiştii britanici au fost sfătuiţi să nu mai cumpere locuinţe de vacanţă în Ţara Bascilor.
Duşmanul este limba franceză
Totuşi asta planifică Mark Bridges, 46 de ani, cadru comercial la Manchester : "Este atât de frumos aici. Şi vremea este splendidă". El dezaprobă atentatele Irrintzi, dar înţelege "puţin" nemulţumirea lor: "Preţurile caselor explodează, ceea ce provoacă un sentiment de neputinţă şi frustrare".
Astfel, Jolen (19 ani), un tânăr basc care preferă să nu-şi dezvăluie numele, afirmă că preţul chiriilor vara se poate scumpi de patru ori. "Eu trăiesc încă cu părinţii, dar prietenii mei care locuiesc singuri nu pot face faţă", a spus Jolen, care este stagiar la Xiberoko Botza, un post de radio în bască din oraşul Mauleon , parţial finanţat de autorităţile franceze. Aici se văd cu alţi ochi atentatele grupului Irrintzi : "Totul depinde de punctul de vedere", spune Joznes Extebarria, 28 de ani, jurnalist la Xiberoko Botza : "Eu nu îi consider ca terorişti, ci ca combatanţi înarmaţi. Personal, nu aş folosi violenţa, dar nu îi condamn, pentru că în cele din urmă, luptăm pentru aceeaşi cauză : o ţară a bascilor independentă".
Pentru Extebarria, marele duşman nu este atât turismul, cât limba franceză. În intenţia bună de a salva limba şi cultura bască, aceasta riscă în loc să o sufoce. "Statul dă mulţi bani, dar cultura Bascilor este o cultură tipic populară. Se folclorizează atunci când se încearcă a o ţine în viaţă în mod artificial". El recunoaşte totuşi că mai rămân foarte puţini tineri care doresc să înveţe limba bască. "Este foarte dezamăgitor, mai ales că astăzi, avem în sfârşit mijloacele".
SEPARATIŞTI
28 de acţiuni întreprinse din 2006
Până acum, atacurile Irrintzi ("strigătul", în bască) ţinteau terenurile de golf, casele de vacanţă, agenţiile imobiliare, căile ferate şi birourile partidelor politice. În total, 28 de acţiuni au fost întreprinse din 2006, an fondator al grupului.
Desfăşurându-şi activitatea în Iparralde (Ţara Bascilor franceză), a fost în centrul atenţiei când şeful bucătar cu multestele Alain Ducasse a decis să părăsească această regiune după trei atacuri cu bombă comise în restaurantul lui din Ostape. Un detaliu faţă de atacurile ETA, care au ucis 800 de persoane în Spania într-o jumătate de secol.
