Alegeți o limbă
Chiar şi înainte de victoria impresionantă a partidului Fidesz la alegerile legislative din aprilie anul trecut, presa europeană a denunţat accentele populiste din discursul liderului acestuia, Viktor Orbán. Ajuns la putere, el nu şi-a ascuns niciodată intenţiile de a exploata marile marje de manevră acordate de controlul a două treimi din Parlament.
După ce a gâdilat fibra naţională a maghiarilor 'urbi et orbi', şi şi-a pus, nu fără dificultăţi, ţara la adăpost de furtuna financiară care a năpăstuit Europa, primul-ministru s-a înhămat la taxarea marilor întreprinderi (dintre care multe sunt străine) şi punerea sub control a acestui iritant ţânţăraş care este presa.
Astfel, el a făcut totul pentru adoptarea unei legi privind mass-media care pune de facto informaţia sub controlul Fidesz-ului. Criticată în Ungaria şi în străinătate, această lege nu ar fi atras probabil atâta atenţie dacă nu ar fi intrat în vigoare la data în care Budapesta a preluat preşedinţia Uniunii Europene.
Odată ce ţara şi guvernul său s-au aflat în lumina reflectoarelor, era inevitabil ca derivele populiste ale lui Viktor Orbán să provoace în cele din urmă reacţii, chiar şi printre omologii săi, până acum exemplar de discreţi. Unele capitale, ca şi OSCE şi Comisia Europeană, au reamintit astfel importanţa libertăţii presei şi au cerut Budapestei să-şi reconsidere acea "lege ticăloasă".
Iar dacă el a denunţat - şi pe bună dreptate - interferenţa celorlalţi lideri europeni într-un domeniu în care nu prea au lecţii de dat, Orbán a dat dovadă de mai multă deschidere faţă de instituţiile europene, şi s-a declarat chiar dispus de a revizui legea dacă alte ţări europene fac acelaşi lucru într-un context similar.
Având în vedere tendinţa generală, denunţată recent de Reporteri Fără Frontiere, există convingerea că odată ce va trece entuziasmul iniţial, aceştia vor prefera să schimbe subiectul pentru a evita să fie obligaţi să măture în faţa propriilor case. Păcat.
