Euforia europeană faţă de rezultatele alegerilor din Grecia, din 17 iunie, câştigate de partidul favorabil memorandumului de compromis cu FMI, BCE şi UE, s-a răcit repede: abia sosiţi în Los Cabos, Mexic, pentru G20, liderii UE au fost somaţi de partenerii lor, şi mai ales de SUA şi de ţările emergente, să acţioneze rapid pentru a stăvili criza din zona euro şi a relansa economia.

"Multe dintre aceste critici sunt invitaţii, abia voalate, la o liberalizare a modelului european", scrie Libération, din Paris, pentru care

modelul social european este bazat pe un compromis social. Iar această idee este pe cale să devină minoritară în lume. Nu este deci o coincidenţă faptul că José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, au anticipat, convocând o conferinţă de presă înainte de deschiderea oficială a G20-ului.

"Europa nu are lecţii de învăţat de la nimeni", au spus aceştia la unison cu această ocazie, arătând astfel că nu au intenţia să se lase dominaţi, constată De Standaard. Cotidianul din Bruxelles adaugă că Barroso a fost foarte sever faţă de ţările care critică măsurile adoptate în Europa pentru a rezolva criza: "Nu am venit aici pentru o lecţie de democraţie".

"Europenii nu permit să li se dea lecţii", îngână şi săptămânalul german Die Zeit, rezumând poziţia Angelei Merkel şi lui Barroso la G20. Europenii refuză să fie criticaţi asupra felului în care au gestionat criza şi insistă asupra necesităţii de a aduce mai multă democraţie în UE, prin mai multă integrare, scrie săptămânalul din Hamburg:

într-o discuţie între Merkel şi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, cei doi au fost de acord asupra urgenţei de a accelera integrarea europeană [...]. Barroso vrea să adapteze structurile financiare ale Uniunii, ceea ce implică acele euroobligaţiuni pe care Merkel până acum le-a refuzat, dar, a spus el, 'doar atunci când vom fi ajuns la o mai mare integrare financiară şi politică'.

Pe pieţele emergente, criza financiară europeană şi atitudinea liderilor europeni este văzută ca fiind "o criză de conducere", aşa cum subliniază Indian Express. Potrivit acestui cotidian din New Delhi,

deşi a dovedit că nu era capabilă de a acţiona la timp, cu competenţă şi autoritate, UE va continua să caute o soluţie la problemele ei economice actuale în acelaşi sistem. Dar trebuie să pună lucrurile în ordinea cea bună. Iniţiativa de săptămâna trecută de a se îndrepta spre o uniune bancară înseamnă a pune carul înaintea boilor. Fără o uniune fiscală şi o strategie europeană de salvare, nimeni nu va dori această uniune bancară. Problema pentru UE va fi de a-şi găsi un Ambdedkar [părintele Constituţiei indiene]. Ea are nevoie de o Constituţie care să permită liderilor ei să ofere soluţii la nivel european pentru problemele care afectează întreaga Europă. Ea are nevoie de o unitate emoţională la fel de mult ca de o nouă strategie pentru a genera locuri de muncă competitive la nivel global. Dacă pare a fi o provocare de netrecut, atunci UE nu are decât să se întoarcă la ceea ce mulţi britanici ar prefera: o piaţă unică obişnuită, ca zona de comerţ liber din Asia de Sud-Vest! O piaţă unică cu mai multe monede şi cu state membre suverane. Şi de fapt aceasta este ideea susţinută de euroscepticii din Marea Britanie. Anume că UE ar trebui să renunţe la ideea unei uniuni fiscale şi monetare, şi să rămână doar o piaţă unică. Ceea ce ar însemna declinul Europei ca putere geopolitică.