Brusca creştere a tensiunilor între Comisia Europeană şi Gazprom nelinişteşte ţările din Asia Centrală foarte dependente de exportul de hidrocarburi spre UE”, explică Le Temps. În capitalele acestor foste republici sovietice, se apără atitudinea care constă în a nu agita Moscova pe subiecte atât de sensibile precum hidrocarburile pentru a asigura o stabilitate care convine tuturor. Mai ales la Astana, “Kazahstanul încercând să-şi mărească participaţia la trei dintre marile consorţii petroliere occidentale, Chevron, Shell şi Total”.

De altfel, “regimul autoritar al extrem de bogatului preşedinte Nursultan Nazarbaiev se teme că ancheta europeană asupra Gazprom să nu incite prin ricoşeu autorităţile de la Bruxelles să arunce mâine o privire asupra practicilor companiilor energetice în Asia Centrală”, subliniază cotidianul din Geneva.

Mai mult, subliniază jurnalul, Astana nu doreşte să renunţe la diversificarea clientelei sale: “Kazahstanul se teme ca o nouă criză energetică între Moscova (principalul său partener pentru transport şi rafinare) şi Bruxelles (principalul său client) să nu facă jocul Beijingului”, celălalt mare cumpărător al petrolului kazah. Iar Astana nu vrea să se lege de un singur client.

În ceea ce priveşte Europa, un fost expert al Comisiei lansează acest avertisment în coloanele Le Temps:

Adevărata provocare energetică, pentru cele Douzeci şi Şapte, rămâne de a avea o politică în comun pe termen lung şi de a asigura că giganţii petrolieri europeni, în Asia Centrală şi pretutindeni, nu joacă împotriva intereselor celor 500 de milioane de consumatori de petrol şi gaz din Uniune.