"In martie anul acesta, cu ocazia alegerilor locale, Partidul Libertăţii condus de liderul anti-imigraţie şi anti-islamic Geert Wilders a dat din nou dureri de cap teribile establishment-ului politic olandez, la un an după episodul votului pentru Parlamentul European", scrie jurnalista Madalina Şchiopu într-un articol publicat în Dilema Veche. Şi continuă: "Se întrevede perspectiva unui Wilders ca actor politic important – unii nu exclud posibilitatea de a se clasa pe locul I şi de a deveni premier – după alegerile generale care vor avea loc în iunie. Uluiţi, politicienii şi ziariştii batavi împart responsabilităţile: revenirea extremei drepte, populism, pericol politic, nou tip de fascism etc. Puţini – dar numărul lor creşte – au curajul să analizeze rădăcinile mai adînci ale problemei".
"Islamsterdam"
Pentru Dilema Veche, rădăcinile răului nu sunt actuale, ci provin dintr-o mai veche afacere, care datează de acum doi ani şi care trimitea în faţa judecătorilor un caricaturist: Gregorius Nekschot. "*Acesta publicase pe site-ul personal desene în care lua în derîdere islamizarea Olandei: printre ele, unul care îl arată pe primarul socialist al Amsterdamului, Job Cohen, travestit, purtînd un banner cu inscripţia „Islamsterdam“. Deşi ulterior eliberat, de doi ani Nekschot trăieşte cu sabia lui Damocles deasupra capului: procesul intentat din oficiu de Ministerul Public pare să se apropie. „Investigaţia preliminară a caricaturistului cu pseudonimul Gregorius Nekschot e aproape gata. După aceasta, procurorul public (reprezentant al Ministerului Public) va hotărî dacă Nekshot, care acum aproape doi ani a fost arestat de zece ofiţeri de poliţie în miezul nopţii, închis şi interogat o zi şi jumătate, va fi judecat pentru insulta unui grup, discriminare şi incitare la ură împotriva musulmanilor şi imigranţilor. În mai puţin de cîteva luni, decizia va fi luată – a afirmat un reprezentant al Ministerului Public“ (De Pers, 22 martie 2010).
Nu e de mirare că acest caz absurd – pe lîngă faptul că Neckshot primeşte ameninţări frecvente cu moartea de la unii musulmani din Olanda, mai este investigat şi de autorităţi – i-a oferit lui Geert Wilders toată muniţia de care avea nevoie, ca odinioară asasinarea regizorului Theo van Gogh*".
Citeşte articolul în întregime pe site-ul Dilemei Vechi...
VĂZUT DIN OLANDA
Wilders a "normalizat" ţara
Cu creşterea în celebritate a populistului Geert Wilders, De Groene Amsterdammer se interoghează asupra imaginii Olandei în străinătate. Săptămânalul constată că indignarea este nelimitată, chiar dacă o parte a presei franceze şi britanice - contrat confraţilor olandezi - califică PW (Partidul Libertăţii) al lui Wilders drept un partid "de extremă dreapta" sau "xenofob" şi se miră de schimbarea intervenită în Olanda. De ce? Pentru că nu este nimic surprinzător: "în zilele noastre aproape toate ţările europene au mari partide xenofobe şi anti-islam". Wilders nu provoacă deci nici o mirare aşa cum o făcuse Jörg Haider cu zece ani în urmă în Austria.
"Succesul său contrazice prejudecata germană potrivit căreia olandezii ar fi toleranţi şi liberali". Cu Wilders, Olanda a devenit "o mică ţară normală. Nici un motiv de bucurie", consideră ziarul. Întocmai de aceea, din cauza taliei sale şi a micii influenţe pe care o are în sânul instituţiilor europene, Olanda "canalizează lipsa sa de putere în această lume imensă şi ostilă cu o vorbărie ipohondriacă asupra voalurilor şi minaretelor". "Sub influenţa lui Wilders, dar şi din cauza tuturor celorlalte partide care nu mai vor să accepte, să tolereze şi să răsfeţe imigranţii, politica olandeză seamănă din ce în ce mai mult cu cea a Elveţiei: conservatoare, xenofobă şi mic-burgeză", conchide De Groene Amsterdammer.