Alegeți o limbă
Problema decretelor Beneš a devenit una din principalele teme ale cursei pentru alegerile prezidenţiale din Cehia. "Karel Schwarzenberg a căzut în capcana naţionalismului", constată Lidové noviny, la trei zile de la al doilea tur al scrutinului.
În timpul unei dezbateri televizate cu adversarul său, Miloš Zeman, candidatul liberal-conservator a declarat că, în zilele noastre, preşedintele Beneš ar fi putut termina în faţa Tribunalului de la Haga pentru expulzarea şi confiscarea bunurilor germanilor [efectuate după Al Doilea Război Mondial]. "Nu putem deci în niciun caz pretinde o restituire a acestor bunuri în Republica Cehă", a adăugat el. "Dar aceasta nu înseamnă că ele nu trebuie să devină obiect al unei evaluări istorice sau morale".
Zeman a reacţionat acuzându-l pe Schwarzenberg de a fi un străin. Îi reproşează mai ales faptul că are o soţie austriacă, al cărui tată a fost simpatizant nazist, dar şi că s-ar "comporta ca un german din Sudeţi". Totuşi, aminteşte Lidové noviny, acelaşi Zeman, pe timpul când era prim- ministru, în 2002, afirma că "decretele Beneš sunt o parte din trecut".
Karel Schwarzenberg se confruntă şi cu atacurile naţionaliste ale familiei actualului preşedinte, Václav Klaus, care îl susţine pe Miloš Zeman. Soţia lui Klaus, Livia, nu apreciază ideea ca viitoarea primă doamnă a ţării, Thérèse, să nu vorbească limba cehă, iar fiul lor, Václav Junior, critică felul în care Schwarzenberg intonează imnul naţional. Lidové noviny regretă "un amestec de naţionalism, de xenofobie, de şovinism şi de demagogie".
Săptămânalul Respekt, în ceea ce-l priveşte, consideră, o eventuală alegere a lui Miloš Zeman, ca fiind un adevărat pericol.
"Faptul că Miloš Zeman ar putea, cu ajutorul familiei Klaus, scoate din mânecă un fel de as naţionalist împotriva lui Karel Scwarzenberg, este un rezultat tragic al primelor alegeri prezidenţiale directe. [...] Miloš Zeman a ridicat drapelul naţionalismului, iar dacă ar fi ales preşedinte, nu ar mai fi vorba decât de o problemă de timp înainte ca politica cehă să nu atingă limita, atinsă deja de toate ţările din Europa Centrală [referinţă la Polonia fraţilor Kaczyński, Ungaria lui Viktor Orbán, Slovacia lui Vladimír Mečiar sau a primului mandat al lui Robert Fico].
Şi totuşi, adversarii care îi reproşează lui Karel Swarzenberg de a nu fi "suficient de ceh", sunt foarte departe de adevăr, crede Mladá Fronta Dnes. Tatăl său, Karel al V-lea, era considerat ca fiind o speranţă a politicii. Istoria şi statul ceh au fost principalele subiecte de interes pentru tatăl său, Karel al VI-lea. Patriotismul său romantic şi preocuparea sa pentru Cehia au fost transmise fiului său.
