Alegeți o limbă
Au trecut zece zile de la Consiliul European de la Bruxelles şi adoptarea noului plan de salvare pentru Grecia precum şi a unui proiect de "FMI european". Deoarece, după cum reaminteşte Público, "Europa se mişcă cu o viteză proporţională cu mărimea ei : foarte încet. Şi ceea ce a fost adoptat în iulie nu va intra în vigoare decât după septembrie (unele parlamente trebuie să aprobe măsurile adoptate la Bruxelles)". Dar, adaugă ziarul, "pieţele nu aşteaptă. Ratele de dobândă ale datoriilor publice italiene şi spaniole au ajuns acum la nivelurile la care Irlanda, Grecia şi Portugalia ceruseră ajutor extern".
Dar "speculaţia persistă", scrie Le Soir, fiindcă "i se dă prilejul", uitând de a dota Fondul cu un buget corespunzător şi bazându-se pe un echilibru imposibil între măsurile de austeritate şi relansarea creşterii economice. Rezultat : "Europa dă dovadă încă o a naibii de lipsă de credibilitate". "Această criză de încredere îşi are rădăcinile în lipsa flagrantă de solidaritate între ţări", continuă Le Soir, pentru care
este politic mai rentabil să te întorci de la un summit european spunând alegătorilor că le-ai apărat interesele lor pe termen scurt. Rezolvarea acestei crize, care va fi încă lungă şi grea, va necesita punerea în aplicare a unor mecanisme de solidaritate de neclintit, cum ar fi crearea unei agenţii europene a datoriilor, emiţând obligaţiuni care să finanţeze fără discriminare ţările din zona euro. Ceea ce presupune o predare a suveranităţii şi un nou tratat. Va dura mult timp şi va fi dureros, dar este indispensabil.
"Europa trebuie să acţioneze cât mai este încă timp pentru a opri spirala neîncrederii", scrieLes Echos, potrivit căruia José Manuel Barroso "nu are deloc credibilitate". Iată probabil de ce declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene, care a calificat în 3 august drept "în mod clar nejustificat" tratamentul Spaniei şi Italiei de către pieţe, "aparent nu au fost foarte utile", explică La Vanguardia. În paginile cotidianului catalan, care titrează cu "Resemnarea" care i-a cuprins pe spanioli,economistul Manel Pérez estimează dotarea necesară pentru ca "FMI-ul european" să fie "capabil de a câştiga respectul pieţelor" la 2500 de miliarde de euro. Până când politica va fi "capabilă să găsească o soluţie între cererile creditorilor şi imposibilitatea de a plăti a debitorilor", BCE "poate câştiga temporar timp, dacă anunţă astăzi [4 august] cumpărări masive de titluri de creanţă ale datoriilor" ţărilor cu probleme, scrie Pérez.
O ipoteză în care pare să creadă şi De Standaard, potrivit căruia, chiar dacă nu ar trebui să anunţe creşterea ratei dobânzii de referinţă pe termen scurt, "Banca Centrală Europeană ar trebui să demonstreze că este pregătită să cumpere obligaţiuni. Un exerciţiu dificil, dar foarte important" îl aşteaptă astfel pe al ei patron, Jean-Claude Trichet, deoarece "un mesaj prost primit ar putea declanşa din nou îngrijorarea pieţelor şi să facă şi mai costisitoare următoarele etape ale planurilor de salvare".
