Alegeți o limbă
Politica de expulzare a romilor aplicată de Franţa este apreciată la diferite niveluri în două dintre ţările cele mai interesate, România şi Bulgaria.În Bucureşti, Adevărul observăcă "până recent, occidentalii ne dădeau lecţii despre cum trebuie să ne purtăm cu ţiganii. De la lexic (rromi nu ţigani), până la legislaţie şi bugete". Dar, după 2003, când şi ei "s-au trezit invadaţi, discursul s-a schimbat radical ca într-o melodramă bulevardieră. Au luat măsuri dure pe care nimeni nu a avut curajul să le ia la Bucureşti, Bratislava, Budapesta, la Sofia, Zagreb sau Belgrad, ca să nu fie fireşte înfieraţi la... Paris".
Evenimentul Zilei, citându-l pe Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European,scrie că "nimeni nu poate fi expulzat dintr-o ţară, doar pentru că face parte din minoritatea romă", în timp ce Adevărul consideră că "exemplul Franţei a amplificat în Europa atitudinile rasiste". Cotidianul reaminteşte că "comuniştii români au încercat şi ei să-i controleze pe ţigani. S-au gândit să le construiască locuinţe, dar ţiganii dormeau în corturi şi îşi ţineau caii în case. Acum, francezii vor să-i trimită înapoi la casele pe care nu le au pentru că sunt nomazi, chiar dacă migrează cu avionul, nu cu căruţa cu coviltir. Şi aici este marea provocare care stă în faţa Franţei şi a Europei. Să schimbe mentalitatea unei etnii care trăieşte într-o lume modernă, după reguli rămase încremenite în realităţi sociale de acum sute sau mii de ani. Franţa raţională, Franţa luminilor se poate gândi la soluţii mai bune".
În Bulgaria, autorităţile încearcă de la sfârşitul lunii iulie să "readucă această problemă la justa ei proporţie", sau conform unor observatori, de a "minimiza" extinderea ramificaţiilor acestor întoarceri. O poziţie facilitată de cvasi-lipsa de reacţie din partea reprezentanţilor oficiali ai comunităţii rom din ţară. Prim-ministrul Boiko Borisov, citat de cotidianul de opoziţie Sega, a explicat că "oricum, fiecare din aceste persoane este individual responsabilă pentru ceea ce i se întâmplă, nu sunt expulzări în masă". Iar în Dnevnik, ministrul Afacerilor Externe, Nikolai Mladenov, asigură că polemica este mai ales "o chestiune internă pentru Franţa".
Majoritatea mass-media bulgară consideră în schimb că acest caz este comun întregii Europe, dar că evaluările nu sunt aceleaşi în funcţie de perspectivă, din Vestul sau Estul continentului. Cotidianele populare, precum Trud şi 24 Tchassa astfel, se miră de "înţelegerea" Comisiei Europene cu privire la acţiunile Franţei şi se întreabă dacă Bruxelles ar fi fost tot atât de îngăduitor în cazul în care Sofia ar fi luat măsuri împotriva romilor. "Dacă Europa înseamnă dublă măsură, atunci nu o vrem. Nu, mulţumesc, Franţa!", au lansat editorialiştii din Trud, pe când în Sega editorialistul Svetoslav Terziev acuza Franţa de "a organiza cea mai mare deportare oficială de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial încoace".
"Dragă Franţa, scrie în Sega editorialistul Boiko Lambovski, noi, din coada UE aşteptam de la tine, locomotiva Europei şi patria drepturilor omului, să ne fii exemplu în materie de umanism şi integrare. Dar astăzi, cu totul altceva ne arăţi"!
