Centrala nucleară de la Doel, aproape de Anvers, una din instalaţiile a cărei existenţă este prelungită de guvernul belgian. Foto : Kris Taeleman/Flickr

Energia nucleară opune rezistenţă

Belgia şi viitorul guvern german au decis să amâne închiderea vechilor lor centrale electrice, în pofida îndoielilor legate de siguranţa acestora. Întrucât aşa cum arată şantierul Olkiluoto în Finlanda, construirea de unităţi noi este astăzi la fel de periculoasă, explică Der Spiegel.

Publicat pe 21 octombrie 2009 la 14:41
Centrala nucleară de la Doel, aproape de Anvers, una din instalaţiile a cărei existenţă este prelungită de guvernul belgian. Foto : Kris Taeleman/Flickr

Responsabilii grupului finlandez TVO formulaseră o ultimă dorinţă înainte de a semna contractul cu Areva şi Siemens pentru livrarea celui mai mare reactor nuclear din lume : ca centrala din Olkiluoto să fie vopsită în roşu şi alb. La fel ca acele încântătoare case de vară de pe coasta de vest a Finlandei.

Asupra acestui punct, francezul şi germanul s-au ţinut de cuvânt : muncitorii actuali revopsesc sala turbinelor. Din păcate însă acesta este singurul lucru care merge cum era planificat pe şantierul reactorului nuclear european. Cearta este în toi între clientul finlandez şi cei doi contractori, al căror diferend - pe mai multe miliarde de euro - este acum examinat de către o instanţă de arbitraj. Bugetul explodează (de la 3 miliarde de euro a trecut la 5,3 miliarde de euro) şi întârzierile se acumulează (programat să fie finalizat în primăvara anului 2009, centrala nu ar trebui să fie operaţională înainte de 2012). Dar mai ales consorţiul este acuzat de a face o treabă de mântuială. Betonul ar fi poros, oţelul crăpat şi anumite principii de construcţie ar fi atât de riscante încât specialiştii autorităţii de control finlandeze se înfiorează numai când se gândesc.

Proiect-far sau catastrofă-far?

TVO şi Areva încearcă să prezinte o viziune mai optimistă a lucrurilor. Responsabilul proiectului, Jouni Silvennoinen, înlănţuieşte superlativele : Olkiluoto va fi primul reactor nuclear de generaţia a treia de tip EPR (reactor european cu apă presurizată). Această centrală, cea mai puternică din lume, ar putea asigura furnizarea de energie electrică a unui oraş de mai multe milioane de locuitori. Născut din cooperarea între cercetători francezi şi germani, EPR-ul este centrala nucleară cea mai modernă din lume. Proiectele hibride ca acesta sunt totuşi complicate : şantierul a înregistrat peste 3 000 de defecte de proiectare sau de construcţie. Din sutele de subcontractanţi implicaţi în proiect, doar câţiva au ceva expertiză în domeniul nuclear. Într-o zi, muncitorii unei companii au decis în mod unilateral de a nu monta o ţeavă de la un schimbător de căldură în locul prevăzut, considerat prea greu de acces. Aparatul era totuşi conceput să funcţioneze în locul prevăzut de către contractant. Peste tot pe şantier sunt afişate note, scrise în patru limbi, invitând muncitorii "de a nu-şi face nevoile" în obiectul respectiv.

Newsletter în limba română

36 de noi centrale prevăzute în China

"Acesta nu este un proiect far, ci un dezastru far", a declarat Mycle Schneider, specialist german în domeniul nuclear bazat la Paris şi laureat al Premiului Nobel alternativ [Right Livelihood Award, care recompensează iniţiativele care răspund la nevoile cele mai presante ale lumii precum mediul, drepturile omului, dezvoltarea durabilă, etc]. Totuşi grupul francez nu este singurul care are probleme cu construcţia noilor reactoare nucleare. Pentru prima oară de la începutul erei atomice, nici o nouă centrală nucleară nu a fost construită anul trecut. Conform raportului mondial privind starea industriei nucleare [Zorld Nucleqr Industry Stqtus Report 2009], dacă 52 de centrale sunt în prezent "în construcţie", treisprezece au deja peste douăzeci de ani. În 24 de cazuri nu se ştie nici în teorie când vor fi puse în funcţiune. Fără a mai pune la socoteală că 36 noi centrale vor fi construite în China, India, Rusia sau Coreea de Sud, şi nu într-o ţară occidentală cu standarde de siguranţă ridicate. "Îmi dă fiori doar când mă gândesc. Şaisprezece reactoare vor fi construite simultan în China şi ni se spune că nu există nici o problemă", se alarmează Schneider. Energia nucleară nu va fi ieftină decât atunci când reactoarele vor rămâne mult timp active, fără incidente, şi când Statul va rezolva problema stocării deşeurilor. Dar este atât de uşor de a prelungi ciclul de viaţă al centralelor ?

Modernizarea industriei nucleare, un mit?

"Nu ştim nimic de capacitatea de producţie pentru reactoarele mai vechi de 40 de ani", explică Schneider. Potrivit preşedintelui furnizorului de energie electrică RWE, Juergen Grossmann, centralele germane ar trebui să poată funcţiona până la şaizeci de ani. Aceeaşi poveste în Statele Unite, Suedia şi Franţa. Dar oare chiar putem crede în modernizarea industriei nucleare văzând numărul de erori acumulate pe un şantier ca cel de la Olkiluoto ? Lumea occidentală nu a mai construit noi centrale nucleare de mai mult de zece ani. Pentru autorităţile de control, incidentele în serie sunt legate de o lipsă crescătoare de pricepere. Tendinţa nu poate decât să se înrăutăţească. În Statele Unite, 40% din personalul centralelor nucleare va ajunge în curând la vârsta de pensionare. 26 000 de posturi vor fi vacante în acest sector în viitorii zece ani, cu toate că nici o nouă centrală nu este în construcţie. În 2008, doar 841 de ingineri în nuclear şi-au încheiat studiile în Statele Unite. Situaţia este şi mai rea în Germania.

Dezbatere

Energia nucleară mai bună decât un crash climatic

Ultimul blog al scriitorului ecologist George Monbiot în The Guardian a stârnit o oarecare uimire în Marea Britanie. "Fără îndoială, energia nucleară ar putea fi produsă în siguranţă şi curăţenie", începe acesta. "Dar fără îndoială a fost rareori cazul. Contrastul dintre felul în care sunt lucrurile şi felul în care ar trebui să fie ameninţă să împartă radical mişcarea ecologistă". Monbiot afirmă că teroarea armelor nucleare, precum şi accidente ca la Cernobîl şi Three Mile Island, face din energia atomică "slabă în CO2" cel mai aprig inamic al apărătorilor mediului. Dar "perspectiva schimbărilor climatice" trebuie să rămână totuşi prioritatea. Poluarea din deşeurile nucleare, susţine el, se produce doar pentru că metodele neapărat scumpe nu au fost aplicate până acum. Eliminarea deşeurilor "într-o formaţiune stâncoasă stabilă din punct de vedere geologic", este perfect realizabilă, deşi "tentaţia de a face economii se dovedeşte copleşitoare de multe ori". Acestea fiind spuse, "mi-aş alege energia nucleară mai degrabă decât cărbunele, şi depozitarea de deşeuri nucleare decât schimbările climatice", conchide Monbiot.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect