Funeraliile lui Juraj Majchrák, vice-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie din Slovacia. Imagine din “Boala celei de-a Treia Puteri”.

Filmul care-i înspăimântă pe judecătorii corupţi

La câteva luni după dosarul Gorila, care a scos la iveală amploarea corupţiei din ţară, un documentar dezvăluie derivele unui sistem judiciar controlat de o mână de judecători fără milă pentru cei care le stau în cale. Zuzana Piussi, realizatoarea acestuia, riscă astăzi doi ani de închisoare.

Publicat pe 19 noiembrie 2012 la 12:16
Funeraliile lui Juraj Majchrák, vice-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie din Slovacia. Imagine din “Boala celei de-a Treia Puteri”.

Această tânără blondă subţirică, cu o voce subţire de copil, a dezlănţuit mânia unor personalităţi sus-puse în structura puterii. Documentarul său despre sistemul judiciar slovac, "Nemoc tretej moci" ["Boala celei de-a Treia Puteri"] a devenit simbolul revoltei împotriva unui clan de judecători care încalcă orice noţiune de justiţie. Zuzana Piussi a experimentat pe pielea ei puterea acestui clan. Unul dintre judecătorii din acest documentar a depus o plângere împotriva ei. "Ştiţi, există presiuni", i-ar fi mărturisit un tânăr anchetator în timpul interogatoriului. Ea riscă până la doi ani de închisoare.

Justiţia slovacă este controlată de un grup de judecători care au făcut din ea o sursă de venituri, luând decizii care au fost în beneficiul unor "organizaţii mafiote". 70% din populaţia slovacă nu are încredere în sistemul judiciar al ţării. Actualul ministru al Justiţiei, Tomáš Borec, a declarat chiar că "situaţia nu poate fi mai rea decât acum". Forumul Economic Mondial clasează Slovacia pe locul 140 (din 144 de ţări) în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei. Cum am putut ajunge în această situaţie într-un stat considerat a se fi printre cele care au reuşit cel mai bine tranziţia de la comunism spre democraţie?

Povestea lui Harabin

Štefan Harabin, 55 de ani, este, fără îndoială, omul care a marcat cel mai mult istoria modernă a justiţiei slovace. Fost judecător comunist şi bun prieten al fostului prim ministru Vladimír Mečiar, el este de ani de zile preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, şi a ocupat de asemenea postul de ministru al Justiţiei. Dar mai ales, el controlează una dintre principalele pârghii ale puterii din sistemul judiciar, şi anume Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru unii, el este o persoană fermecătoare, pentru alţii un dictator vulgar mânat de sete de putere şi de răzbunare împotriva celor care-l vorbesc de rău. Mass-media slovacă a trebuit astfel, forţată de către judecători servili, să-i plătească zeci de mii de euro pentru "defăimare".

Newsletter în limba română

Harabin i-a învăţat şi alte şmecherii pe membrii clanului său. În octombrie, el a câştigat chiar şi un proces împotriva statului. Un judecător i-a acordat 150 000 de euro de despăgubiri după ce a considerat că Procuratura, în urmă cu câţiva ani, dăunase reputaţiei acestuia, confirmând public autenticitatea unui apel telefonic privat, dezvăluit de mass-media, între acesta şi albanezul Baki Sadiki, şeful mafiei drogurilor. Sadiki a fost condamnat la 22 de ani de închisoare, dar a reuşit să fugă.

Consiliul Superior al Magistraturii, înfiinţat în 2003, este cea mai înaltă instanţă judiciară din ţară. Dar oameni cu reputaţie îndoielnică au preluat controlul şi au început să pună botniţă opozanţilor.

Juraj Majchrák a fost făuritorul Consiliului Superior al Magistraturii. Vice-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, el a fost primul pe listă. În 2009, atunci când, în calitate de preşedinte al aceleiaşi instituţii, Harabin a iniţiat împotriva acestuia o serie de proceduri disciplinare pe motive de presupusă inerţie în exercitarea funcţiilor, şi a cerut pedeapsa cea mai severă - revocarea, Majchrák a intrat într-o depresie profundă. Iar în 2011 s-a spânzurat în garajul său.

La înmormântarea acestuia, care a semănat mai mult a acţiune de protest împotriva lui Harabin decât a ceremonie religioasă, unul dintre judecători a declarat deschis că "intimidările" au avut o parte de responsabilitate în moartea lui Majchrák.

Victime

Povestea Martei Lauková este la fel de tragică. În 2009, ea a primit un mesaj de la superiorul său ierarhic, în care i se cerea să elibereze din închisoare un bărbat suspectat de cârdăşie cu o bandă internaţională de traficanţi de persoane - era o "cerere de la minister" (ale cărui frâie erau ţinute de Harabin). Ea a refuzat şi a depus o plângere la poliţie pentru tentativă de influenţare a verdictului.

În scurt timp, ea a fost victimă de hărţuiri diverse venind de "sus": transfer într-un alt departament, controale ale prezenţei la locul de muncă, umiliri de toate felurile. În cele din urmă, a cedat nervos şi s-a îmbolnăvit. Consiliul Suprem al Magistraturii s-a opus plăţii indemnizaţiilor de boală pretextând că se prefăcea. La scurt timp după, ea a intrat în comă şi a murit de insuficienţă cardiacă.

Helena Kožíková, colegă şi superior ierarhic al acesteia, impusese blocarea indemnizaţiilor de boală, din răzbunare. Astăzi, aceeaşi judecătoare a depus o plângere penală împotriva realizatoarei Zuzana Piussi, care a integrat în filmul său documentar o scenă dramatică în care fiica judecătoarei decedate o acuză pe Kožíková, ochi în ochi, că poartă o parte din vină pentru moartea mamei sale. În afară de pedeapsa cu închisoarea, Kožíková doreşte, într-un proces civil, să condamne documentarista şi Televiziunea Slovacă la despăgubiri de 40 000 de euro.

Situaţia începe să se schimbe

Dispariţiile lui Juraj Majchrák şi Marta Lauková au fost poate acea proverbială ultimă picătură care a trezit majoritatea tăcută. "Nu trebuie ca ei să fi murit în zadar", se putea astfel auzi la întrunirile publice ale noii organizaţii de judecători "Za otvorenú justíciu" ["Pentru o justiţie transparentă"]. "Suntem aproximativ 50", afirmă Javorčíková, preşedintele mişcării, "şi datorită mass-media, putem fi auziţi, din ce în ce mai puternic. Ei deja nu mai îndrăznesc să ne intimideze aşa cum făceau în urmă cu câţiva ani. Chiar şi opinia publică începe să fie mai conştientă".

Acest clan de judecători, care controlează vârful aparatului judiciar, nu reprezintă decât o tranşă marginală (în jur de 10%) din cei 1 400 de judecători din Republica Slovacă.

Şi lucrurile se schimbă. Harabin controlează încă Consiliul Suprem al Magistraturii, dar deja nu mai are majoritatea. Iar acum, mass-media şi deputaţii europeni vin, alături de colegii solidari, să asiste la reuniunile de proceduri disciplinare împotriva judecătorilor recalcitranţi, care amintesc de procesele regimului comunist (se vorbeşte de "atingerea reputaţiei justiţiei").

Acţiunea intentată împotriva Zuzanei Piussi este urmată de îndeaproape. A fost lansată şi o campanie de semnături în stilul petiţiilor din timpul regimului comunist. Semnatarii declară că aprobă infracţiunea reproşată Zuzanei Piussi - apariţia judecătoarei Kožíková în documentar fără consimţământul său - şi astfel cer de asemenea să fie pedepsiţi. Sunt deja sute de semnături.

Producătorul documentarului l-a pus online gratis. Zeci de mii de utilizatori l-au văzut deja. "Ce vremuri sunt astea în care, ca şi în timpul comunismului, oameni semnează petiţii pentru a-i apăra pe alţii?" se întreabă Zuzana Piussi. "Dar fără acest sprijin, aş ajunge probabil la închisoare".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect