“Gata de lucru”: o manifestaţie a Battlefront Campaign în faţa unei agenţii de plasare a forţei de muncă, vizând să atragă atenţia asupra şomajului tinerilor din Marea Britanie. Londra, octombrie 2011.

Hai să creăm un Erasmus al muncii!

Criza lasă pe marginea drumului 14 milioane de tineri europeni fără locuri de muncă sau formare profesională, dar nimeni nu-i menţionează în discuţiile despre bugetul UE. Şi ce-ar fi să alocăm ceva bani pentru a-i integra în mediul muncii pretutindeni în Uniune?, propune un consultant francez.

Publicat pe 29 noiembrie 2012 la 12:16
“Gata de lucru”: o manifestaţie a Battlefront Campaign în faţa unei agenţii de plasare a forţei de muncă, vizând să atragă atenţia asupra şomajului tinerilor din Marea Britanie. Londra, octombrie 2011.

Datorită crizei "subprimei", îi cunoaşteţi pe Ninja americani (“No Income, No Jobs or Assets”). Dar de NEET ai Europeiaţi auzit? NEET (Not in Education, Employment or Training) au între 15 şi 29 de ani, şi nu sunt nicăieri: fără loc de muncă, fără studii, fără formare profesională. Iar aceşti NEET nu trebuie căutaţi foarte departe, trebuie să aveţi măcar unul printre rude, prieteni sau vecini, fiindcă ei sunt 14 milioane în Europa. Un tânăr din şase.

Iar individul NEET începe să coste scump: pierderi potenţiale anuale de 153 de miliarde, potrivit unui studiu realizat de agenţia europeană Eurofound. Adică mai mult decât bugetul anual al Uniunii Europene (142 de miliarde de euro).

Erasmus, singurul succes concret al UE

Şi fiindcă vine vorba, aceşti NEET europeni au urmărit oare în ultimele zile tevatura discuţiilor neisprăvite în jurul bugetului pentru următorii şase ani? Ştiu ei oare că Europa de la Bruxelles, contrar a ceea ce se putea crede în aceste vremuri de criză şi austeritate, este extrem de bogată? Atât de bogată încât intenţionează să distribuie nu mai puţin de 1 000 de miliarde de euro în vânt în următorii şapte ani? 420 de miliarde pentru agricultură. 300 de miliarde "coeziunii pentru creştere economică şi ocupare a forţei de muncă" - adică transferuri de la regiunile aşa-zise bogate către regiunile aşa-zise sărace.

Şi ce dacă: a) 15 departamente franceze au un PIB pe cap de locuitor mai mic decât cel al Greciei; b) cele 350 de miliarde vărsate în ultimii 6 ani au avut efecte discutabile asupra coeziunii (a se vedea cazul Greciei), creşterii (- 0,3% aşteptaţi în 2012) şi muncii (25 de milioane de şomeri în UE). 58 de miliarde pentru "Europa, actor global", totuşi la nivel mondial extrem de absentă - din cauza lipsei unei politici consecvente de apărare comună - din soluţionarea tuturor conflictelor şi dosarelor recente (Libia, Siria, Israel-Palestina, Iran ). Să nu uităm de cele 56 miliarde de euro de cheltuieli administrative ale Uniunii.

Newsletter în limba română

O altă politică bugetară este posibilă. Şi anume prin a înceta subvenţionarea greşelilor şi trecutului Uniunii, pentru a se interesa în sfârşit de viitorul ei, şi deci de tineri, începând cu NEET. Toată lumea şi-a dat seama că, proţăpiţi în apărarea intereselor lor naţionale sau birocratice, liderii Uniunii au intenţia să suprime pur şi simplu programul Erasmus, singurul succes concret al UE, tangibil şi paneuropean din ultimii ani.

Erasmus, de la înfiinţarea lui în 1987, a permis a aproximativ 3 milioane de studenţi europeni să plece la studii într-o altă ţară a Uniunii, cu o finanţare modestă a studiilor lor (250 de euro pe lună). Ceea ce a ajutat la crearea unui spirit şi unei realităţi europene, invers de ceea ce ni se propune astăzi, adică retragerea în sine în spatele graniţelor naţionale, lipsa de proiecte pentru noile generaţii, gestionarea pe termen scurt a urgenţelor financiare. De la începuturile sale, programul Erasmus a costat 4,1 miliarde de euro: ceea ce reprezintă mai puţin decât greşelile de plată în executarea bugetului Uniunii Europene în 2011 (4,9 miliarde de euro).

O investiţieîn viitorul nostru

Nu este mai degrabă momentul, nu de a îngropa Erasmus, ci de a-l amplifica propunând un Erasmus pentru muncă? Acest program ar subvenţiona în fiecare an, de ce nu pentru a compensa cheltuielile suportate de angajator, 1 milion de contracte pe durată determinată în sectorul privat - adevărate locuri de muncă în economia de piaţă. Ceea ce ar oferi în fiecare an unui milion de tineri europeni şansa de a lucra, înainte de toate, şi în plus de a lucra într-o altă ţară a UE.

Ceea ce înseamnă a călători, a învăţa să lucreze într-o altă cultură, într-o altă limbă. A uita de naţionalismele înguste şi de protecţionismele fatale pentru a trăi în Europa întreprinderilor - mai degrabă decât cea a birocraţiilor. Luând ipoteza unui salariu mediu de 20 000 de euro pe an şi cheltuieli suportate de angajator în proporţie de 40%, ar fi vorba deci despre o subvenţie de 8 miliarde de euro pe an. 6% din bugetul Uniunii Europene cheltuiţi pentru o astfel de investiţie înseamnă a cere prea mult?

Vom da aici dreptate partizanilor austerităţii şi controlului bugetar al Uniunii: acest buget de 1 000 de miliarde este o insultă adusă statelor, gospodăriilor şi întreprinderilor care fac eforturi drastice de reducere a deficitelor şi a cheltuielilor. Dar viitorul nostru este cu siguranţă o investiţie care trebuie să fie menţinută şi chiar mărită. A crea un Erasmus pentru muncă ar reda speranţă tinerilor, ar crea o dinamică de creştere pentru toţi în Europa şi ar consolida spiritul european.

De altfel, acest program ar îmbunătăţi competitivitatea întreprinderilor europene prin reducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru noii angajaţi. Şi în final, ar reda o oarecare legitimitate instituţiilor europene, care sunt astăzi foarte îndepărtate de realitatea întreprinderilor şi popoarelor.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect