Alegeți o limbă
"Un summit care ar fi putut la fel de bine să nu aibă loc": verdictul cotidianului polonez Dziennik Gazeta Prawna asupra G20-ului din acest week-end este fără apel. "La Toronto, liderii G20 nu au rezolvat nici una dintre problemele economice", adaugă acesta, iar "politicienii cei mai puternici nu au reuşit să se pună de acord pe nimic concret". Summit-ul nu a ajuns la un rezultat, "nici asupra principiului unei taxe bancare globale, nici asupra unor instrumente pentru a consolida capitalul băncilor".
"După patru reuniuni la nivel înalt de la G20-ul de la Washington din 2008, după mii de falimente, milioane de locuri de muncă pierdute şi miliarde de euro cheltuite pe planuri de salvare, suntem în aceeaşi situaţie", îngână El Mundo. Pentru confratele său, El Pais, "rezultatul summitului nu este încurajator", deoarece "coordonarea totuşi urgentă a politicilor economice ale celor douăzeci de ţări participante nu a fost aprobată". De asemenea, Libération este de părere că "summit-urile G sunt în punctul mort": "G8-ul de la Huntsville şi G20-ul de la Toronto au scos la iveală mai degrabă divergenţele decât să aducă progrese spre ieşirea din criză. Ideea unei taxe bancare sau financiare internaţionale este amânată la nesfârşit, şi, dacă toţi s-au angajat să reducă deficitele, fiecare le va reduce cum doresc". Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, care consideră că ieşirea din criză trece prin liberalizarea comerţului internaţional, G8 şi G20 din acest weekend şi-au demonstrat încă o dată neputinţa: "Faptul că unele ţări industrializate nu sunt capabile să asculte dorinţele şi opiniile ţărilor emergente este periculos pentru viitorul G20-ului", scrie astfel FAZ, cu privire la, de exemplu, taxa asupra tranzacţiilor financiare, pe care ţările emergente, cruţate de criză, nu au vrut-o. "Dezamăgirea lor ar trebui să fie o oportunitate pentru europeni de a explora sensul acestui gen de taxe şi de a renunţa la ele" consideră mai departe cotidianul german. "Dacă interesul G20-ului este de a aproba ideile europene, atunci mai bine lipsă. Şi dacă G20 va trebui să devină un forum economic internaţional serios, ar fi un vis nerealist să ne imaginăm că ideile europene sunt măsura tuturor lucrurilor" conchide ziarul.
"G20 a consacrat întoarcerea la 'fiecare pentru el'", comentează la rândul său Le Figaro. "Definiţia unei politici economice consensuale pentru a ieşi din criza economică nu a întâmpinat mult succes. Între o Germanie obsedată de reducerea deficitelor (...), o SUA grijulii de a nu înăbuşi creşterea cu o austeritate prea aspră şi o Franţă la jumătatea drumului dintre cele două, căutăm în zadar o direcţie comună. Creat în toiul turbulenţelor financiare, G20-ul şi-a dovedit utilitatea în momente de criză. Dar reuniunea de la Toronto i-a demonstrat de asemenea limitele. Instituirea unei forme de guvernare economică mondială, deja atât de dificil de elaborat la nivel european, nu va veni aşa de curând".
De fapt, explică Tageszeitung, "dezacordurile în cadrul G8-ului şi G20-ului obligă actorii să se concentreze asupra problemelor în care sunt posibile adevărate schimbări : pentru cetăţenii europeni, acest lucru înseamnă astăzi Europa". Astfel, conchide TAZ, "faptul că Merkel şi Sarkozy par decişi să introducă taxa asupra tranzacţiilor financiare în Europa - sau în zona euro dacă Londra rezistă - este cea mai bună veste a summit-ului".
Şi totuşi, noteazăEUObserver.com, "declaraţia cu privire la reducerea la jumătate a deficitelor publice până în 2013 a fost considerată ca fiind o victorie pentru politicienii europeni". "Prin adoptarea acestui obiectiv, G20 s-a încheiat sub egida disciplinei cu ştampilă germană", comentează La Repubblica. "În Canada nu s-a jucat un meci între Germania şi Statele Unite", deşi Angela Merkel "poate da impresia de a fi câştigat", explică ziarul : "după ce a aplecat Europa, Germania îşi exportă doctrina în toată lumea. Barack Obama, ultimul dintre liderii keynesieni, pare să se retragă : el nu a convins Berlinul de binefacerile unei susţineri publice a creşterii. Dar aparenţele sunt înşelătoare, şi cea a Angelei Merkel se va dovedi în curând o victorie "à la Pirus". Ea serveşte pentru a calma temerile opiniei publice germane, "favorabilă rigorii bugetare, şi accelerează marginalizarea Europei", împingând şi mai repede "geometriile puterii spre noi dinamici între America, China, India, Brazilia şi Rusia".
