Alegeți o limbă
În plus faţă de şansa excepţională de a stabili politicile Guvernului după bunul plac, formaţiunea Smer-SD (Social-Democrată) este acum singura responsabilă pentru activitatea Executivului de la Bratislava. Liderul partidului, Robert Fico, ştie cum să îşi combată adversarii politici. Însă, în acest caz, provocarea pentru el nu va veni din partea opiniei publice.
Chiar dacă formaţiunea Smer-SD va reuşi să adopte măsuri pentru consolidarea coeziunii sociale, spre exemplu prin introducerea sistemului de impozitare progresivă sau prin intensificarea controlului statului asupra sistemului medical sau al pensiilor, starea de nemulţumire generată de nepopularele reduceri bugetare care sunt aşteptate se va repercuta asupra singurului partid de guvernământ.
Robert Fico pare conştient de faptul că evoluţiile politice din Europa vor necesita un larg consens social. De aceea, dincolo de dorinţa sa de a atenua temerile privind repetarea situaţiei din Ungaria, câştigătorul alegerilor intenţionează să le ofere locuri la masa discuţiilor şi celor învinşi. Cu toate acestea, majoritatea pe care a obţinut-o în Parlament nu îi permite să disipeze responsabilitatea finală.
Pe scena politică din Slovacia, deţinerea majorităţii absolute generează un reflex aproape primitiv de a ocupa toate structurile statului, începând de la instituţiile publice şi de la aparatul statului care exercită puterea reală până la companiile cu capital de stat, contractele publice şi chiar instituţiile de presă publice.
Însă pierderea credibilităţii la nivel internaţional de către Guvernul ungar condus de Viktor Orban şi scandalul de corupţie “Gorila” din Slovacia ar trebui, totuşi, să împiedice într-o anumită măsură o astfel de situaţie.
Un nou consens
În cazul în care corupţia şi aroganţa politicienilor aflaţi la guvernare vor depăşi nivelul tolerabil, legitimitatea elitei politice slovace riscă să fie contestată în scurt timp. Şocul provocat de publicarea dosarului de corupţie “Gorila” a ajutat partidul Smer-SD, chiar şi indirect, să obţină o victorie fără precedent. Însă formaţiunea trebuie să fie conştientă că pe agenda programului statului asistenţial figurează şi eliminarea riscului corupţiei, fenomen care afectează în ultimă instanţă categoriile sociale mai vulnerabile.
Eşecul Partidului Naţional Slovac (SNS, naţionalist) şi al Partidului Coaliţiei Maghiare (SMK, reprezentând minoritatea maghiară) de a reveni în Parlament a confirmat că tensiunile etnice nu sunt o prioritate a societăţii slovace. Acum, provocarea este mai degrabă oferirea de locuri de muncă şi de perspective profesionale tinerilor vorbitori de limbă maghiară din Slovacia.
Scrutinul parlamentar a confirmat eşecul politicilor bazate pe clivaje etnice şi pe intensificarea tensiunilor. Politicienii conservatori slovaci, în prezent scindaţi, vor trebui să reflecteze la faptul că formaţiunile de dreapta care au înregistrat cele mai bune scoruri în alegeri sunt cele care au pus mai mult accent pe necesitatea mai multor alternative sociale la actualele politici.
După consensul neoliberal, pe care chiar şi stânga postcomunistă din Europa Centrală l-a acceptat şi a contribuit la conturarea sa în ultimele două decenii, este evident că va apărea un nou consens, care va avea ca efect creşterea responsabilităţii societăţii şi marilor grupuri de afaceri pentru coeziunea socială.
Din Austria
De la populist la consensual?
În Austria, Der Standard notează că scandalul "Gorila" a fost într-adevăr cel care a decis rezultatul alegerilor. Cotidianul vienez observă totuşi că, în ciuda neîncrederii generale a slovacilor faţă de politicieni,
Robert Fico rămâne cel mai popular om politic. Aşa cum, în timpul primului său mandat, a apărat o linie pro-europeană şi a obţinut chiar înaintea alegerilor aprobarea politică a lui Hannes Swoboda, şeful grupului social-democraţilor austrieci în Parlamentul European, el nu ar trebui să devină un al doilea 'Orban de stânga', în ciuda majorităţii sale absolute.
Principala "piatră de temelie" a metamorfozei lui Fico dintr-un populist într-un om politic de consens va fi totuşi politica sa faţă de minoritatea maghiară (9.7% din populaţie), afirmă Der Standard -
După triumful său, Fico ar putea lua drumul toleranţei, suferind de mai mult timp şi aşteptat de UE, faţă de minoritatea maghiară din ce în ce mai puţin numeroasă, izolând astfel toţi extremiştii, din toate orizonturile.
