Alegeți o limbă
Cât de fragilă a devenit societatea noastră modernă! Un eveniment natural, şi nu unul dintre cele mai neobişnuite, a perturbat viaţa în Europa prin anularea majorităţii transporturilor aeriene. Iar efectul acestei acţiuni a fost ruperea Europei de restul lumii. Acest gen de evenimente ar trebui să ne facă să reflectăm asupra naturii şi a modului în care ne-am organizat felul în care trăim în prezent.
Cea mai importantă lecţie a ultimelor zile este clară. Dacă vrei să muţi oameni la distanţe mari, acest lucru trebuie să se facă pe calea aerului. Bineînţeles, căile navale sunt încă deschise şi uriaşe containere navale continuă să transporte mărfuri şi materii prime, să livreze mărfurile pe care le exportăm. Este posibil, chiar dacă e mai dificil, să străbaţi Europa pe şosele şi căi ferate, chiar dacă acestea din urmă se află sub o mare presiune. Dar faptul că Europa este uriaşă, l-am descoperit doar acum.
Fără zboruri ieftine şi rapide nu poţi beneficia de week-end-uri solitare în Estonia, nu îţi poţi petrece sfârşitul de săptamână, în familie, în Mallorca, şi nu poţi asista la o conferinţă de afaceri pan-europeană în Germania. Activităţi pe care majoritatea dintre noi le considerăm obişnuite, pur şi simplu nu se pot întâmpla. Să lăsăm deoparte vacanţele. Orice eveniment mondial, de afaceri, sau conferinţă politică este anulată. Să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă norul de cenuşă ar fi blocat Europa pe timpul summitului legat de protecţia mediului, care a avut loc la Copenhaga, în noiembrie anul trecut. Până ce şi cei mai importanţi lideri ai lumii ar fi fost blocaţi.
Lumea va fi diferită. Aici în Europa, regiunile aflate la graniţă ar suferii pentru că ar fi rupte de centru. Şi acest lucru nu ar fi rău doar pentru Estonia, ar fi rău şi pentru Scoţia. Mai mult, relaţia Europei cu SUA ar fi mult mai distantă. Chinei i-ar fi mai greu să îşi vândă mărfurile în SUA şi s-ar orienta spre ţările Asiatice. Poate că marea forţă economică a globalizării este să realizeze că poate supravieţui dar că următoarea tendinţă va fi orientarea spre o lume mai degrabă regională decât spre una globală.
Lumea ar deveni mai puţin democratică, în sensul în care sistemul călătoriilor se va întoarce în trecut, pentru a fi privilegiul a doar câtorva bogătaşi, cum se întâmpla acum mai bine de o sută de ani. Avem tendinţa de a uita că zborurile aeriene ieftine sunt profund egalitariste : ele permit maselor largi să experimenteze ceva preţios, libertatea de a vedea alte societăţi şi de a face cunoştinţă cu alte culturi. Această lecţie se pare că este mult mai importantă decât impactul imediat asupra economiei care, şi e de înţeles, atrage atenţia în prezent.
Linia de producţie globală care ne oferă ceea ce dorim atunci când dorim, este deosebit de sensibilă la orice perturbare, răspândind haosul în Africa şi Asia de Est. Nu doar europenii suferă. Unii ar putea crede că este o formă de frivolitate să ne aducem legume de sezon sau flori din Kenya, dar existenţa multor oameni depinde de aceste schimburi comerciale. Pe de altă parte este important să recunoaştem că nu totul este negativ. Într-adevăr, atâta vreme cât haosul determină comunitatea de afaceri să conceapă sisteme de producţie şi de distribuţie mai puternice, atunci rezultatele vor fi nu doar mult mai eficiente ci şi mult mai adaptate nevoilor şi dorinţelor noastre reale. Să luăm un exemplu simplu, sistemele informatice de căutare pentru transporturile terestre sunt mult mai proaste decât cele aeriene. Credem că este la fel de simplă rezervarea unui bilet de tren ori de autobuz de la Stockholm la Bruxelles ca şi rezervarea unui bilet de avion, dar nu este adevărat.
Dacă această experienţă ne-a învăţat că Europa este uriaşă, iar un asemenea teritoriu uriaş are nevoie de o mai bună coordonare a infrastructurii transportului, acesta reprezintă doar un început. Şi nu trebuie să rămână doar un început. Problema imediată este de a identifica care sunt măsurile imediate ce se impun a fi luate şi cum să optimizăm utilizarea infrastructurii fizice deja existente. Există de exemplu, birocraţie inutilă în punctele de frontieră ale UE? Ar trebui mai apoi, să existe un sistem de identificarea a defecţiunilor fizice existente în reţelele rutiere şi feroviare, locuri în care, cu mici investiţii s-ar putea îmbunătăţi întregul sistem. Reţeaua aeriană va fi reutilizabilă destul de curând, dar ar fi păcat să se piardă oportunitatea de nu utiliza această experienţă pentru a îmbunătăţi sistemele de transport alternative.
Este cunoscut faptul că oamenii realizează valoarea unui lucru doar atunci când l-au pierdut ... iar evenimentele din ultimele zile ne amitintesc cât de adevărat este acest lucru. Ei bine, câţiva dintre noi ne-am pierdut abilitatea de a ne întoarce acasă. Şi noi toţi, din întreaga Europă, am piedut pentru moment posibilitatea de folosi transporturile aeriene. Până când acest lucru se va restabili, hai să încercăm să folosim această minunată libertate, mult mai raţional, cu mai multă înţelepciune şi sensibilitate.
Uniunea Europeană
Fără avioane, instituţiile merg în gol
"Scaunele goale, Europa le cunoaşte. Dar în aceste zile acestea se multiplică în urma închiderii spaţiilor aeriene, aspect care antrenează amânarea sau anularea mai multor reuniuni...", scrie Le Soir, care şi publică lista reuniunilor europene scurtate, anulate sau amânate. Consiliul de miniştri ai Agriculturii, prevăzut iniţial luni 19 aprilie la Luxemburg, a fost amânat sine die. Dacă întâlnirea miniştrilor de Finanţe a avut loc week end-ul trecut la Madrid, numărul de participanţi a scăzut sâmbătă, "fiecare ministru încercând să plece cât mai repede", scrie cotidianul din Bruxelles. "De altfel, preşedenţia spaniolă a UE a plătit întoarcerea la Bruxelles - 20 de ore de autobuz - a ziariştilor care au acoperit acest eveniment".
Menţinerea, orice ar fi, a sesiunii Parlementului european, luni 19 aprilie, a generat furia deputaţilor împotriva preşedintelui Parlamentului, Jerzy Buzek, scrie Jean Quatremer pe blogul său, Coulisses de Bruxelles. Plecat la înmormântarea lui Lech Kaczynski, Buzek "a fost incapabil să decidă anularea sesiunii" care se anunţa totuşi "periculoasă". Doar o sută din cei 736 de deputaţi au fost prezenţi la întâlnire, continuă Quatremer, ceilalţi fiind blocaţi în ţările lor din cauza închiderii spaţiului aerian. "În faţa acestui simulacru incredibil" sesiunea a fost scurtată. Ea se va termina miercuri şi nu joi, iar toate voturile au fost amânate pentru sesiunea următoare, din cauza lipsei majorităţii necesare. Marţi dimineaţă, a fost organizată o dezbatere asupra consecinţelor norului de cenuşă. "Pentru a avea răspunsul, era suficient să priveşti hemiciclul", ironizează Quatremer, înainte de a trage o concluzie "pentru amuzament: oare Parlamentul ar putea comunica cetăţeanului lambda costul acestei sesiuni bune de nimic?"
